UPDATEKievul desființează sistemul de învățământ în limba maternă. Un oficial din MAE se duce în Ucraina
Parlamentul de la Kiev a adoptat o lege prin care desființează sistemul de învățământ în limba maternă. Românii din regiunea Cernăuți și maghiarii din Transcarpatia solicită președintelui să blocheze prin veto noua lege.
Potrivit art. 7 al noii legi adoptate marți de Rada ucraineană, sistemul de educație din Ucraina se va desfășura doar în limba de stat (ucraineană), informează Bucpress.eu.
Dacă președintele Petro Poroșenko va promulga legea, școlile actuale cu predare în limba română vor fi lichidate. La fel și cele cu predare în limba maghiară.
UPDATE Reacții politicieni
PMP cere Guvernului să facă de urgență demersurile necesare pentru a stopa închiderea școlilor românești din Ucraina, declară deputatul Eugen Tomac, președinte executiv al PMP.
"Eu nu sunt de acord deloc cu această măsură și mă aștept ca Ministerul de Externe să aibă o reacție rapidă și să înceapă discuțiile și cu ambasadorul Ucrainei de aici și la nivel de guvern. Nu este corect", a declarat liderul PSD, Liviu Dragnea, adăugând că nu este un tratament corect pentru comunitatea românească care trăiește în Ucraina.
***
Legea 3419-D prevede introducerea treptată a noului sistem al educației, și prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limba română cu discipline care vor fi predate în limba ucraineană, mai notează Bucpress.eu.
Comunitatea românească din Ucraina i-a solicitat președintelui Petro Poroșenko să blocheze prin veto legea învățământului.
Într-un Apel semnat de liderii asociaților pentru cultura românească din regiunea Cernăuți se spune că legea învățământului va determina asimilarea lingvistică a minorităților naționale. Aceștia mai amintesc că legea "conține norme, care contravin articolelor 10, 22, 23 și 53 ale Constituției Ucrainei și vor determina asimilarea lingvistică a minorităților naționale".
Reprezentanții comunității românești din regiunea Cernăuți sunt nemulțumiți de faptul că nu le-au fost luate în calcul propunerile.
În
același timp, liderii organizațiilor maghiare din regiunea
Transcarpatia au declarat într-o scrisoare deschisă că protestează față de această lege, solicitând președintelui să
nu o semneze.
"Această lege, ignorând prevederile Constituției și obligațiile internaționale ale țării, de fapt, privează minoritățile naționale de dreptul de a studia în limba maternă, ceea ce stă la baza existenței lor”,
se spune în scrisoarea deschisă semnată de reprezentanții Societății pentru cultura maghiară din Transcarpatia, Uniunii maghiarilor din Ucraina și ai altor asociații.
Proteste al Guvernului ungar
Guvernul ungar a protestat miercuri insistent față de recenta lege a învățământului adoptată de parlamentul ucrainean, a anunțat miercuri secretarul de stat ungar pentru comunitățile maghiare din afara țării, Janos Arpad Potapi, transmite MTI, preluată de Agerpres.
Potrivit acestuia, noua lege privează minoritățile etnice din Ucraina de acces la școlarizare în limba lor maternă, ceea ce le limitează oportunitățile de a prospera în țara natală.
Legea prevede ca în licee și facultăți să se predea doar în ucraineană, iar educația în limbile minorităților să fie disponibilă doar în grădinițe și școli primare, ceea ce reprezintă o "limitare fără precedent" a drepturilor celor 150.000 de etnici maghiari din Ucraina și este "total neconstituțională", a afirmat oficialul ungar.
Guvernul ungar se așteaptă ca Ucraina să reconsidere adoptarea ei și să-i modifice conținutul astfel încât drepturile minorităților etnice să nu fie afectate, se adaugă în comunicatul semnat de secretarul de stat ungar.
MAE român a luat notă cu îngrijorare
Și România a reacționat joi, dar pe un ton moderat.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că "a luat notă cu îngrijorare" de noua Lege a Învățământului, în special a articolului 7 al acesteia, care vizează învățământul în limbile minorităților naționale.
MAE reamintește că, potrivit prevederilor Convenției - cadru pentru protecția minorităților naționale -, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparținând unei minorități naționale de a învăța limba sa maternă.
"Necesitatea conformității cu normele internaționale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării și protejării drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale române din Ucraina. În acest sens, tema învățământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina",
precizează MAE.
Ministerul își exprimă așteptarea ca drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina "să fie prezervate" și subliniază "preocuparea constantă a autorităților române față de această problematică".
Câți etnici români trăiesc în Ucraina
Comunitatea românească ar reprezenta a treia etnie ca pondere din Ucraina, după ucraineni și ruși, dacă nu ar fi divizată artificial în români (151.000 persoane) și "moldoveni" (258.600 persoane), potrivit informațiilor publicate pe site-ul MAE.
Repartiția numerică a etnicilor români pe zone și localități: în regiunea Cernăuți – 181.780 de românofoni, în regiunea Transcarpatia – 32.152 de etnici români; trăiesc, în principal, în raioanele Teaciv și Rahiv.
În regiunea Odesa, la ultimul recensământ al populației, s-au declarat români 724 de persoane, iar 123.751 – moldoveni. Alte regiuni locuite în mod compact de români: Kirovograd, Nikolaev, Herson, Ananiev, Balta.
Probleme cu care se confruntă minoritatea română din Ucraina, conform MAE: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești etc.
Comisie mixtă privind drepturile minorităților
Există și o Comisia mixtă interguvernamentală româno-ucraineană pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, constituită în temeiul articolului 13 din Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina.
Această Comisie reprezintă un cadru de cooperare în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de cele două state în ceea ce privește menținerea și dezvoltarea identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România, aceasta evaluând periodic modul de îndeplinire a prevederilor relevante din tratat.
Comisia se întrunește în sesiuni anuale; au avut loc cinci sesiuni: 10-12 noiembrie 1998 (București), 25-26 noiembrie 1999 (Kiev), 17-18 mai 2001 (București), octombrie - decembrie 2002 (la București, respectiv Cernăuți), noiembrie 2006 (București). La 7 aprilie 2016, la Cernăuți, a avut loc o reuniune informală a co-președinților român și ucrainean ai Comisiei mixte.
Comentarii