"În această după-amiază, am avut o discuție foarte importantă cu ministrul Cîmpeanu, cu alte persoane din Ministerul Educației, cu echipa din Administrația Prezidențială. Am abordat două teme mari. Prima este școala fizic, am făcut o analiză împreună asupra școlii care a început de luni în format fizic. Am vrut să știm câți copii se duc la școală, câte școli au rămas închise, câți copii au fost detectați cu COVID-19 și așa mai departe. A doua mare temă, care va avea un impact imens în sistemul educațional românesc, este locul României Educate în Planul Național de Redresare și Reziliență", a susținut Klaus Iohannis după o întâlnire cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Cum vede Klaus Iohannis viitorul școlii românești prin finanțarea cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență

"Noi am căutat, împreună cu Ministerul, cele mai bune zone în care pot fi solicitați bani pentru a face școala românească mai bună. Dar ce înseamnă „școala românească mai bună” – noi dorim să oferim tuturor copiilor din România șansa de a învăța, de a învăța suficient de bine pentru a avea o meserie serioasă, o meserie a viitorului, în așa fel încât toți copiii să se realizeze ca oameni.

Evident că, în același timp, ne dorim pentru dascăli, pentru tot personalul din învățământ un mediu care îi încurajează să meargă mai departe, care îi face să aibă energie ca să dea o educație corespunzătoare tinerei generații.

Iar pentru societatea românească ne dorim tineri bine pregătiți, care sunt dispuși și capabili să aibă meserii bune, meserii bănoase, și, în final, să obținem o societate care câștigă bine și care își permite să plătească și pensiile pentru cei în vârstă.

Însă trebuie să pornim de unde suntem acum, cu multe școli cu probleme, cu un sistem care nu a fost suficient de bine finanțat de multe decenii și cu elevi care, sigur, în ziua de astăzi, vor mai mult, vor o educație mai bună.

Ce se poate face – am reușit să cristalizăm câteva domenii unde putem să facem diferența cu acești bani europeni. Aș menționa câteva din aceste domenii.Primul, digitalizarea – învățământul românesc trebuie să fie digitalizat. Asta, sigur, înseamnă și calculatoare, și tablete pentru toții elevii, dar înseamnă, în realitate, mult mai mult. Înseamnă platforme digitale pentru învățământul on-line, fiindcă o să mai avem învățământ on-line. Înseamnă digitalizarea întregului sistem școlar. Trebuie să avem, odată și odată, toate datele la un loc.

Trebuie să ne pregătim pentru învățământ on-line, însă învățăm din lecțiile pandemiei. Este nevoie de materiale pentru învățământul on-line, este nevoie de materiale auxiliare, este nevoie de pregătirea profesorilor și învățătorilor pentru învățământul on-line, fiindcă învățământul on-line nu este același ca învățământul față-în-față. Deci, digitalizarea este un capitol mare și greu și poate fi rezolvat cu acești bani europeni.

Capitolul dotare – nu s-au mai făcut dotări în școlile românești de foarte mulți ani. Este nevoie de enorm de multe lucruri! Calculatoare, tablete am menționat deja, mobilier școlar, este nevoie de dotarea laboratoarelor, este nevoie de dotarea bibliotecilor, este nevoie de dotarea tuturor școlilor cu material didactic, material didactic auxiliar. Deci, un capitol foarte mare, care, din păcate, în ultimele decenii a fost în bună parte neglijat.

Capitolul modernizare – cu toții ne amintim că în fiecare toamnă aflăm statistici care ne nemulțumesc profund: școli care nu sunt autorizate, școli care nu au toate dotările necesare, școli care, pur și simplu, nu au ajuns în secolul XXI. Deci, modernizarea școlilor din România este esențială. Putem cu acești bani să rezolvăm toate aceste probleme: putem să dotăm școlile, putem să le modernizăm, putem să rezolvăm problemele cu instalațiile sanitare, cu protecția împotriva incendiilor și putem să aducem școlile în secolul XXI din punct de vedere al dotărilor.

În secolul XXI, cu toții ne dorim să avem un mediu curat, cu toții ne dorim să întreprindem toate măsurile pe care putem să le întreprindem pentru a preveni încălzirea climei. Și se poate, se poate și la nivel de școală. Și aici nu vorbesc doar despre educația pentru un mediu sănătos, de educația pentru a ne implica în prevenirea schimbărilor climatice, mergem mult mai departe.

Putem să construim, să avem școli verzi, școli unde elevii învață despre aceste lucruri, dar unde școala este o școală verde – unde se produce energia alternativă, unde se respectă circuitele materialelor și așa mai departe. Putem să dăm exemple care pe urmă vor fi generalizate.Sunt doar câteva din zonele în care ne-am propus să folosim acești bani europeni pentru a schimba din temelii școala românească și pentru a merge spre ceea ce am numit România Educată", a spus Iohannis.