În 23 august 1939, Uniunea Sovietică și Germania au semnat un tratat de neagresiune, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, iar acest acord și protocoalele sale secrete au împărțit practic Europa și teritoriile statelor independente între cele două regimuri totalitare.

Ca umare a Pactului Ribbentrop-Molotov și a Tratatului de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, amintește rezoluția Parlamentului European, „Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia”.

Documentul amintește că, după înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, unele țări europene au reușit să se refacă și să se angajeze într-un proces de reconciliere, în timp ce alte țări europene au rămas sub dictatură – unele sub ocupație sau influență sovietică directă – timp de o jumătate de secol și au continuat să fie private de libertate, suveranitate, demnitate, drepturile omului și dezvoltare socioeconomică.

Parlamentul European condamnă toate manifestările și propagarea ideologiilor totalitare, precum nazismul și stalinismul, în UE, dar și revizionismul istoric și glorificarea colaboratorilor naziști în unele state membre ale UE. Legislativul european se declară „profund îngrijorat” de faptul că ideologiile radicale sunt tot mai mult acceptate și de revenirea la fascism, rasism, xenofobie și alte forme de intoleranță în Uniunea Europeană și „șocat” de informațiile conform cărora în unele state membre lideri politici, partide politice și autorități de aplicare a legii au pactizat cu grupări radicale, rasiste și xenofobe de diferite orientări politice

Eurodeputații invită statele membre să condamne cât se poate de mult astfel de acțiuni, deoarece acestea „subminează valorile UE, precum pacea, libertatea și democrația”.

Președinte României, Klaus Iohannis, a salutat Rezoluția referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial și importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei. „Președintele României consideră că rezoluția este un pas înainte în demersurile de sancționare a regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieți omenești și de încălcarea gravă a drepturilor și libertăților fundamentale”, se arată într-un comunicat al administrației de la Cotroceni.

Klaus Iohannis apreciază că educarea tinerei generații în spiritul respectului față de principiile democratice și demnitatea umană, prin includerea în programele educaționale a istoriei regimurilor totalitare, reprezintă o nevoie stringentă a societății de astăzi. În plus, președintele reiterează că onorarea victimelor regimurilor totalitare, apărarea democrației și a statului de drept, respectarea drepturilor omului, promovarea valorilor și principiilor europene, asumarea corectă a trecutului traumatic, precum și o acțiune susținută în direcția combaterii extremismului, revizionismului, iliberalismului și tuturor manifestărilor care au scopul de a fragiliza democrația și de a ataca pacea socială reprezintă obiectivele prioritare ale României.

Rezoluția Parlamentului European critică și atitudinea Rusiei cu privire la istoria regimului sovietic. Legislativul UE „susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; invită, așadar, societatea rusă să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut”.

În plus, Parlamentul se declară „profund îngrijorat de eforturile depuse de actuala conducere a Rusiei pentru a distorsiona faptele istorice și a încerca să ascundă crimele comise de regimul totalitar sovietic și consideră că acestea reprezintă o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice, care își propune să dezbine Europa și, prin urmare, solicită Comisiei să contracareze în mod decisiv aceste eforturi”.