Legea privind starea de alertă a fost dezbătută și votată marți de Senat. Proiectul a suferit modificări substanțiale, majoritatea venite din partea PSD.

UPDATE

Legea a primit 111 voturi "pentru", opt "împotrivă" și 15 abțineri. Cu toate că PNL a zis că se va abține la vot, a votat. 

Forma adoptată de Senat poate fi consultată AICI.

Dezbateri generale:

Votul meu și al colegilor mei va fi împotrivă.

Adrian Țuțuianu (neafiliat, membru Pro România):

Rămâne o rușine că Parlamentul că a încuviințat un decret de stare de urgență, apoi prelungirea sa. Această lege privind starea de alertă este inacceptabilă. Ea are în vedere doar câteva chestiuni - așezarea clientelei în funcții publice și în spitale, continuarea de achizții netransparente, jaful din banii publici și restrângerea drepturilor fundamentale.

Călin Popescu Tăriceanu (ALDE):

Nu voi vota proiectul de lege și îi sfătuiesc și pe colegii mei să facă la fel.

Nu va fi o lege perfectă pentru că lucrăm contracronometru. Trebuie să dăm putere autorităților locale, nu poate decide Guvernul central ce restaurante se deschid în Timișoara.

Proiectul propus ar legaliza dreptul să își pună rudele și prietenii în orice funcții vor mușchii lor, încalcă drepturile angajaților. Nu știu dacă Parlamentul poate face minuni într-un timp atât de scurt.

Cu toate că decizia CCR privitoare la decretul nr. 195/2020 a fost luată pe 6 mai, Guvernul a venit în ultimul moment cu un proiect care reglementează starea de alertă. Având în vedere că nu avem definită în nicio lege starea de alertă, era nevoie de o lege nouă. În acest proiect nu e nicio diferență, fiind reproduse texte din ordonanțele militare.

Șerban Nicolae (PSD):

PSD va susține raportul de admitere cu amendamente.

Am corectat aproape toate articolele și am eliminat toate acele surse de tensiune în societatea românească.

Acest proiect a fost lucrat cu furca de niște funcționari aduși acolo pe baza carnetului de partid.

Guvernul Orban a ținut încă o dată să dea măsura incompetenței și iresposabilității. Faptul că nu au venit cu o propunere privind starea de alertă arată că nu înțeleg responsabilitatea. Au venit cu un proiect prost, incoerent.

Cseke Attila (UDMR): 

Angajările fără concurs sunt o altă prevedere pe care nu o înțelegem. Nu înțelegem cum a avizat MJ acest proiect. UDMR a depus o serie de amendamente, unele fiind acceptate și altele reformulate. UDMR va susține raportul de admitere.

Această încercare de centralizare a deciziilor de demitere sau suspendare a unor conducători din unitățile sanitare a putu fi cumva acceptată în starea de urgență, deși au fost unele abuzui, dar nu și în starea de alertă.

Guvernul a venit cu acest proiect de lege doar ieri. Știm procedurile constituționale după adoptare, cele două zile termen de contestare la CCR, fac imposibilă declararea stării de urgență începând de joi.

Iulia Scântei (PNL)

PNL se va abține la vot.

Dragi colegi din PSD, nu ați făcut nimic în 30 de ani să reglementați constituțional regimul juridic al stării de alertă. Ne-am trezit în plină pandemie COVID-19 cu o OUG imperfectă, sesizată de Avocatul Poporului. Guvernul a oferit Parlamentului șansa de a remedia legea privind starea de alertă. Ați decapitat această lege și nu mai conține nicio măsură, românii nu mai pot fi protejați.

Două așteptări au românii cu privire la 15 mai - măsurile prin care se continuă să fie protejați, la beneficiul de tratament corespunzător în spitalei și restricțile să fie gradual ridicate, pe baza propunerilor experților.

+++

Ședința, reluată după aproxmativ o oră de la suspendarea sa.

Klaus Iohannis a cerut Parlamentului să adopte legea cu "maximă celeritate".

La peste o oră de când a început, ședința a fost suspendată 15 minute. Ordinea de zi a fost epuizată, dar proiectul de lege privind starea de alertă nu a fost dezbătut pentru că raportul final nu a fost încă trimis plenului.

Un amendament adoptat în Comisie, propus de social-democratul Șerban Nicolae, prevede că starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul României după ce se supune votului Paralamentului.

O altă completare adusă legii spune că Parlamentul se pronunță asupra deciziei într-o ședintă comună, în termen de 5 zile de la instituirea stării de alertă.

Tot Șerban Nicolae a propus și s-a adoptat un amendament prin care terasele să se deschidă din 15 mai, dacă se respectă distanțarea socială.

De asemenea, Robert Cazanciuc a propus eliminarea tuturor măsurilor de izolare, carantină, interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor, restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise. 

Lucrările din plenul Senatului au început cu 30 de minute întârziere. Proiectul de lege privind starea de alertă se află pe punctul 4 în ordinea de zi. Proiectul a fost mutat la finalul ordinii de zi, motivul fiind că raportul Comisiei juridice nu a fost încă încărcat pe site-ul Senatului.

Comisia juridică a Senatului a adoptat un raport de admitere cu amendamente, astfel că forma inițială a legii a fost modificată.

George Dircă (USR), membru al Comisiei juridice, a declarat, marți, pentru Agerpres, că dezbaterea în comisie a durat aproximativ 5 ore și au fost formulate și adoptate mai multe amendamente.

"Proiectul s-a modificat foarte mult", a spus George Dircă.

+++

Legea trebuie dezbătută în procedură de urgență, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Înainte de întrunirea plenului, parlamentarii din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuie să întocmească raportul.

Proiectul de lege al Guvernului prevede că pe perioada stării de alertă se pot suspenda activitățile de comercializare cu amănuntul și în centrele comerciale, cu câteva excepții - vânzarea produselor electronice și electrocasnice, dacă acestea se livrează la domiciliu, magazinele care au accesul asigurat direct din exterior și este întreruptă comunicarea cu restul complexului.

Tot pe durata stării de urgență devine obligatorie purtarea măștii de protecție în spațiile publice închise, spații comerciale, mijloace de trasnport în comun și la locul de muncă.

După 15 mai, autoritățile pot plafona prețurile la medicamente, vaccinuri, dezinfectanți, insecticide etc.

Proiectul modifică și regimul contravențiilor, astfel încât regimul juridic al acestora este asimilat și pus în raport cu prevederile OUG 2/2001.

Luni seara, premierului Ludovic Orban a declarat la Digi 24 că are încredere că Parlamentul va dezbate cu celeritate acest proiect de lege. În caz că legea nu va intra în vigoare la finalul stării de urgență, restricțiile vor fi impuse prin decizii ale Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență.

”Și dacă vor exista două zile în care nu va exista o reglementare....va exista o reglementare. Noi așteptăm decizia CCR de miercuri și, în funcție de această decizie, vom corecta actul normativ care reglementează starea de urgență prin Ordonanță de Urgență, astfel încât să lăsăm anumite intrumente privitoare la aplicarea regulilor imediat după ieșirea din stare de urgență. Cel mai probabil, nu vom putea da amenzi, dar regulile vor fi stabilite prin hotărâre Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență”, a explicat Orban.

Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis, a declarat luni că, din cauza "incompetenței criminale" a Guvernului, după 15 mai românii vor putea să iasă pe stradă fără restricții și fără să știe ce reguli trebuie să respecte, El a susținut că proiectul de lege privind starea de alertă, adoptat în cadrul ședinței de guvern luni, nu va putea intra în vigoare de vineri deoarece este nevoie de un termen de două zile pentru a putea fi atacat la Curtea Constituțională și apoi de trei zile pentru a intra în vigoare de la publicarea în Monitorul Oficial.