Dezbaterile s-au încheiat după aproximativ o oră, iar ulterior legea a fost adoptată cu 91 de voturi "pentru" și 13 voturi "împotrivă". Legea merge la dezbateri și vot în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.

Semnatarii proiectului sunt Președintele PNL și premierul Nicolae Ciucă, președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Energiei, Virgil Popescu, și liderul grupului minorităților naționale, Varujan Vosganian.

La dezbaterile de miercuri, niciunul dintre inițiatori nu a fost prezent în plenul Senatului pentru a susține proiectul, dar nici din partea Guvernului.

Senatorul PSD Radu Oprea a susținut că Legea offsore este foarte așteptată de către români, pentru că "a avea rezerve de gaze fără a le folosi este un lucru de care avem nevoie".

"A trebuit să vină PSD din nou la guvernare pentru ca această lege să fie în dezbatere. Împreună, evident, cu cei din actuala Coaliție de guvernare. Asta dă o garanție că această lege este una bună. Sunt foarte multe discuții dacă este bine sau nu să fie adoptată. Este bine, pentru că avem un război în prejama României și avem nevoie de gaze. Un miliard de metri cubi pe an, adică 10% din gazele pe care alții din sală vor să le importăm de altundeva (Rusia - n.r.)", a mai spus Oprea.

Senatorul PNL Sorin Bumb a declarat și el că firmele trebuie să aibă garantată stabilitatea prin această lege, în contextul războiului din Ucraina, deoarece prin vechea lege "această stabilitate era pusă în pericol".

Senatorul a mai spus că există deja multe discuții despre "cât revine statului, cât revine concesionarilor", însă, dacă nu se exploatează, totul se reduce la zero.

Bumb a mai precizat că, dacă se vor extrage gaze din Marea Neagră, românii vor plăti în viitor mai puțin pe metrul cub de gaz.

Senatoarea liberală Alina Gorghiu a declarat și ea în plen că din 2014 PNL a lucrat le lege, insă în 2018 a fost blocată de Liviu Dragnea.

"Investitorii au stat și s-au uitat la noi. Uitând că am pierdut 4 ani, astăzi, PNL și colegii din Coaliție facem o mișcare de responsabilitate", a spus ea.

Senatorul USR Narcis Mircescu a declarat că grupul său parlamentar va vota legea chiar dacă nu a fost acceptat amendamentul formațiunii prin care veniturile obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră ar fi urmat să meargă spre fondurile de pensii din Pilonul II, iar administratorii acestora să le folosească pentru a investi mai departe. 

Potrivit senatorului, dacă amendamentul ar fi fost adoptat, fiecare român care contribuie la Pilonul II ar fi câștigat 4.000 de euro în plus.

Amendamenul respins în Comisia de specialitate a fost supus din nou votului în plen, însă el a fost respins cu majoritate de voturi.

Claudiu Târziu de la AUR s-a declarat pe punctul de a ieși din fire și a acuzat susținătorii legii că sunt pe cale să susțină "o lege a trădării naționale".

"Nu suntem proști, știm exact ce faceți și ale cui interese le slujiți. Cei care veți vota împotriva intereselor poporului român, veți vota în favoarea lui Putin. Știm cine va exploata aceste gaze. Legea asta le dă totul străinilor și nu le dă românilor nimic", a spus Târziu.

El a mai acuzat că proiectul de lege nu e scris de parlamentari, ci de companiile care vor beneficia de pe urma exploatărilor din Marea Neagră.

AUR susține ca exploatarea gazelor să se facă exclusiv de către stat, prin companii de stat, a mai completat Claudiu Târziu.

Senatorul István-Loránt Antal a susținut că acum clasa politică este deschisă pentru consens, pentru că aproape toate partidele susțin legea, iar raportul de câștig privind statul și companiile care vor exploata este de 60%, respectiv 40%.

Acesta a mai spus că din impozitul pe venituri suplimentare vor fi dezvoltate rețelele de gaze din România.

"Vorbind despre resurse minerale care rămân în subteran, nu vom ajuta generațiile viitoare", a conchis senatorul UDMR.

Explicând de ce legea offshore în forma propusă de actuala Coaliție ne va face "sclavii Rusiei", senatoarea Diana Șoșoacă le-a transmis colegilor care vor vota: "Sper să existe un Vlad Țepeș care să vă judece".

După ce a fost adoptată, ministrul Virgil Popescu a explicat într-o postare pe Facebook faptul că prin Legea offshore este propusă creșterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investițiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investițiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari sau egal de 3000 m izobatic și eliminarea utilizării prețului de referință în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare.

"Prin această lege vom asigura independența și securitatea energetică a României și, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici și mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe, precum și a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect și indus generat de proiectele offshore. Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea țintelor de decarbonizare pe termen lung, precum și la dezvoltarea infrastructurii naționale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia și petrochimia", a adăugat ministrul.

+++

Legea offshore reglementează operațiunile petroliere de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor de petrol atât în perimetrele petroliere offshore, cât și onshore de adâncime, stabilind că statul român va avea drept de preempțiune la achiziția gazelor naturale, potrivit Agerpres.

În cadrul ședinței Comisiilor de specialitate de marți în care proiectul a primit un raport favorabil, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a prezentat principalele modificări la legea offshore, subliniind că prin adoptarea acestora se vor debloca investițiile din Marea Neagră și vor fi accelerate investițiile în onshore-ul de adâncime, se va asigura securitatea în aprovizionare a țării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni și furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma, mai spune sursa citată.

Reamintim că în 2018, Legea offshore, esențială pentru demararea extracției de gaze din Marea Neagră și fără cae companiile care au realizat explorarea zăcămintelor nu pot lua decizia finală privind continuarea investițiilor sau stoparea lor, a fost votată de Parlament în iunie, într-o formă anunțată de Liviu Dragnea și care i-a luat prin surprindere pe toți colegii de partid, dar și pe cei din ALDE, aliații de atunci ai PSD. Președintele Klaus Iohannis a retrimis legea la Parlament pentru rediscutare, scrie G4Media.ro în urmă cu 4 ani.