Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a votat miercuri proiectul de lege al PNL privind abrogarea recursului compensatoriu. Astfel, deținuții nu vor mai fi eliberați condiționat dacă muncesc sau stau în condiții neadecvate după gratii.

Proiectul de lege a primit 272 de voturi "pentru" și cinci abțineri.

Toate partidele politice au votat abrogarea.

Marți, cu unanimitate de voturi, Comisia juridică a Camerei Deputaților a votat raportul de adoptare a legii pentru respingerea recursului compensatoriu. 

Președintele Comisiei juridice din Camera Deputaților, social-democratul Nicușor Halici, a susținut că eliberarea condiționată s-a făcut în baza unor hotărâri judecătorești, astfel că „doar o mică parte” din cei 20.000 de deținuți liberați condiționat care au recidivat au beneficiat de recursul compensatoriu.

Liderul deputaților PNL, Florin Roman, a explicat că "22.000 de deținuți au fost eliberați mai repede din pușcării, dintre care 7.000 au fost criminali, violatori, tâlhari", iar 500 au ieșit din penitenciar din pușcărie și au comis alte crime, violuri sau tâlhării.

De asemenea, deputatul USR Stelian Ion a făcut un apel la colegi să voteze legea, precizând că, "dacă avem conștiință, trebuie să recunoaștem că acestă lege a fost o eroare".

La dezbaterile din Parlament, deputatul Pro Europa Alexandru Bălănescu a spus: "Cred că eroarea face parte din substanța conștiinței umane. Ar trebui cu toții să recunoaștem că emiterea acestui act normativ a fost o eroare nu în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de detenție, ci cu privire la efectele pe care le produce".

Legea recursului compensatoriu a fost adoptată de Parlament în 2017, la propunerea șefului PSD de atunci, Liviu Dragnea. Acum, social-democrații au fost cei care au solicitat intrducerea pe ordinea de zi a plenului a proiectului de abrogare.

Premierul Ludovic Orban spunea săptămâna trecută că Guvernul nu exclude o ordonanță de urgență dacă va fi tergiversată modificarea actelor normative pentru care Executivul vrea să-și asume răspunderea.

De asemenea, România riscă să fie condamnată la CEDO din cauza faptului că a nu luat măsuri pentru a îmbunătăți condițiile de detenție.

”Vom merge la CEDO să explicăm care este situația din România în legătură cu creșterea infracționalității, care e situația cu planurile pe care le avem, de îmbunătățire a condițiilor din penitenciare", a precizat ministrul justiției, Cătălin Predoiu.