UPDATE

Luni seară, premierul Marcel Ciolacu a anunțat că niciun comision bancar va crește în România nici pentru persoanele fizice, nici pentru cele juridice.

"Acesta este acordul la care am ajuns astăzi cu Asociația Română a Băncilor și cu reprezentanții celor mai importante bănci din România, dar și cu cei ai BNR. Mă bucur că argumentele aduse au fost pe deplin înțelese și le mulțumesc pentru deschiderea la dialog. Dialogul este calea prin care putem găsi cele mai bune soluții atât pentru oameni, cât și pentru economie", a scris Ciolacu pe pagina lui de Facebook.

+++

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a transmis luni că el le-a spus băncilor că "în România rata de intermediere este de 25 %", iar raportul între între depozite și împrumuturile pe care băncile le dau pentru investiții este de 70%.

Așadar, în momentul de față "băncile trebuie să vină și să sprijine economia românească, să finanțeze, să capitalizeze sectorul de business din România pentru a putea să asigurăm dinamica și ritmul de dezvoltare la nivelul mediului de afaceri".

"În condițiile în care această măsură de plafonare a plăților cash cu care, încă o dată, nu am fost de acord de la început, a fost o măsură luată în Coaliție, explicându-se la vremea respectivă care sunt intențiile pentru care se adoptă o astfel de măsură", a continuat el.

Ciucă a spus că a vorbit cu ministrul de Finanțe și s-a decis stabilit în Biroul Politic National al PNL că această măsură "trebuie revizuită”.

Nicolae Ciucă a mai precizat că, atunci când s-a luat decizia în Coaliție, ea a fost una asumată, motivul fiind reducerea evaziunii fiscale, însă el nu crede că "cetățeanul de rând este cel care contribuie la această evaziune”.

Tot luni, șeful PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat la finalul unei ședințe de partid că, după întâlnire cu băncile, se va întâlni și cu IMM-urile.

"Nu e vorba de renunțare (la plățile cash - n.r.), e vorba să nu fie lumea afectată. Nu știu dacă modificarea plafoanelor este cea mai bună soluție. Este o problemă la micii întreprinzători și acolo să nu se facă cozi interminabile la bancă. Cred că pe grupe de produse (să se facă limitările de plăți cash - n.r.): electrocasnice, produse necesare în gospodărie să nu îngreunăm viața oamenilor", a spus premierul.

Acesta a precizat că măsurile de limitare a plăților cash au fost propuse de "o echipă tehnică de la ANAF" și i s-ar părea "jenant" ca el să critice propunerile unor experți de la ANAF.

"Nu a fost o propunere politică. Ministrul de Finanțe a venit și, cum e și normal, avem cea mai mare evaziune din Europa. Vorbim despre ea, dar nu facem nimic. Ministrul de Finanțe a venit și a zis că echipa tehnică de la ANAF a venit cu aceste propuneri. În acel moment, în Coaliție nu am auzit nicio voce (critică - n.r.). Trebuie să ne hotărâm ce vrem să facem cu România. (...) Dacă vreți ca nimeni să nu ia nicio măsură, dar să vorbim în continuare de cea mai mare evaziune din Europa... Cu alte cuvinte sunt lucruri îndreptățite care au apărut în spațiul public și trebuie gândite și analizate", a continuat Marcel Ciolacu.

Șeful PSD a mai transmis că știe că "s-a creat o emoție foarte mare" și nu a fost niciodată genul de om care să lase "funcționarii sau restul echipei în față și să o găsesc vinovată de aceste măsuri", dar Ministerul de Finanțe va venit cu un comunicat de presă care va cuprinde toate detaliile viitoare măsuri.

În acest context, premierul Marcel Ciolacu are luni, de la ora 17:00, p întâlnire cu reprezentanții membrilor Consiliului Executiv al Asociației Române a Băncilor.

Unii economiști aplaudă măsura, alții... nu

Avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș, fost secretar de stat în ministerul Finanțelor, are un „bravo” pentru măsura reducerii plăților cash. „Plățile cash sunt reduse drastic (la 1.000 lei de la 5.000 lei), în încercarea de a reduce evaziunea. Din nou, o măsură care cred eu că merită un ”BRAVO” și nu un ”HUO” din partea cetățenilor onești. De aceea eu zic: BRAVO! Modificarea asta apare la art 3 din Legea 70/2015. Nu este modificat însă deloc articolul 4^1, introdus de mine în 2016, care dă o derogare pentru organizatorii de nunți și botezuri, deci, rămâne cum s-a stabilit: acolo se poate plăti cash, din dar, după petrecere. Nu se schimbă nimic!”, menționează Biriș, într-o postare pe pagina sa de Facebook, conform Economedia.

La rândul său, Alexandru Palaghia, expert contabil, completează observațiile lui Biriș și răspunde cu câteva argumente la comentariile „pro cash”. "Vedeți domniile voastre, partizani ai plăților cash cu argumentație de genul „mi se îngrădesc drepturi”, „se îmbogățesc băncile”, „ce dacă facem și noi nițică evaziune” și altele asemenea, este exact genul de mentalitate „da’ ce domne, pe vremea lui Ceaușescu n-a murit nimeni de foame, ne descurcam”. Lucrez de 20 de ani în contabilitate, expertize în instanță și consultanță fiscală și DA, vă pot confirma (evidență practic), cu cash se face evaziunea, muncă la gri sau se dau șpăgile. Suntem ultima țară UE care am implementat SAF-T-ul, cine e în domeniu știe despre ce e vorba. În concluzie, când economia subterană, ”neagră” cum se spune în popor, reprezintă între 35% și 40% din PIB, cum vă gândiți că am putea să ne facem bine ca țară?”, menționează Palaghia.

Unele argumente arată că limitarea plăților cu numerar poate reduce evaziunea, acesta fiind și motivul pentru care măsura a fost introdusă în lege. „România are cel mai mic nivel de venituri în PIB, 26%, cel mai mic din Uniunea Europeană. Asta din cauză că suntem și primii din Uniunea Europeană la evaziunea fiscală. Legea asta este o lege anti-evaziune fiscală”, a spus Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR, citat de Euronews.

Analistul economic Dragoș Cabat, citat de RFI, spune că această limitare este unul dintre modurile în care poate fi combătută evaziunea fiscală. „Plățile cash sunt plăți care pot ascunde banii negri și în felul acesta se face și spălarea de bani. Sigur că da, o bună parte dintre banii cash se investesc, de către cei care au astfel de bani, fie în imobiliare, dar și agricultura are foarte multe plăți cash, și din acestea informale, și reciclarea materialelor și în general peste tot acolo unde vorbim de sume importante de bani, per total, dar care pot fi împărțite în plăți mai mici, făcute la momente de timp diferite. Acolo se poate face evaziune. Sigur, mare problema este, așa cum se întamplă de obicei, guvernanții, când propun o anumită lege sau OUG, nu se consultă cu mediul de afaceri”, a spus Cabat, la RFI.

La rândul său, economistul Bogdan Glăvan spune că România are cel mai mare deficit de încasare al TVA din UE, de 4 ori mai mare decât media UE, însă măsura limitării cash-ului ar fi „anti-științifică”. „De ce? Nici una din țările de lângă noi nu o practică, cel puțin nu în halul ăsta. Dar – ce să vezi? – ele au o evaziune mult mai mică. Estonia, Bulgaria, Letonia, Ungaria, Slovenia colectează aproape tot TVA-ul, în timp ce România colectează doar 65%. Surpriză: Estonia și Ungaria nu au vreo limită la plățile în numerar.

Iată care sunt limitele în restul țărilor fost comuniste: Bulgaria: 5.000 euro. Croația: 15.000 euro, Cehia: 10.000 euro/zi, Letonia: 7.200 euro, Lituania: 3.000 euro, Polonia: 3.000 euro între comercianți, Slovacia: 5.000 euro pentru comercianți, respectiv 15.000 euro pentru cetățeni, Slovenia: 5.000 euro pentru comercianți.

În România, limita actuală pentru plățile în numerar este de 1.000 euro și va scădea la 500 euro în 2025; comercianții vor fi nevoiți chiar acum să reducă plățile cash la maxim 200 euro (400 euro în magazine cash and carry) ceea ce practic înseamnă o interzicere totală a plăților cash.

Este limpede pentru toată lumea că limitarea numerarului nu are vreo treabă cu combaterea evaziunii. Țări cu economie similară României au un nivel mult mai mic de evaziune fiscală fără să impună vreo limită la plățile în numerar sau impunând limite superioare celor care au fost până acum în vigoare în România”, susține Glăvan.

Christian Năsulea, profesor de economie, spune că nu este nevoie de această limitare și că aceasta „nu rezolvă nimic”. „La noi în țară vorbim de 40%, dacă nu chiar mai mult din populație, care nu lucrează de fapt cu carduri. Și atunci e o idee care pur și simplu nu-și are locul”, a spus Năsulea, citat de Euronews.