Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat în briefingul de presă de joi planurile SUA privind desfășurarea în România a unei părți din unitățile militare americane retrase din Germania - așa cum au declarat recent reprezentanți de rang înalt ai armatei Statelor Unite - și a denunțat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-și spori prezența militară în Polonia și în țările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ''arc de tensiune'' la granițele de vest ale Federației Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus, relatează Agerpres.

''Acești pași, dacă vor fi făcuți, pun în pericol prevederea stabilită în Actul fondator NATO-Rusia privind angajamentul (Alianței) de a nu desfășura forțe combatante semnificative în noile țări membre ale Organizației'', a afirmat ea. ''Toate acestea mărturisesc intenția Statelor Unite și a aliaților lor din NATO de a continua să formeze un fel de arc de tensiune de-a lungul liniei de contact cu Rusia în detrimentul securității europene'', susține Zaharova.

''Este clar că astfel de tentative provocatoare nu vor rămâne fără un răspuns adecvat din partea Rusiei. Acest fapt ar trebui luat în considerare și în capitalele acelor țări din Europa de Est, care zi și noapte se gândesc ce ar mai putea să inventeze în materie de rusofobie, invitând pe teritoriul lor soldați americani. Le sfătuim să cântărească minuțios toate riscurile și să se gândească serios la consecințe'', a avertizat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ministerul Afacerilor Externe de la București a respins categoric alegațiile și amenințările formulate de partea rusă, considerându-le ”total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaționale și al dezvoltării pașnice a relațiilor internaționale”.

MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securității în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim și conform dreptului internațional la intensificarea provocărilor la adresa securității euro-atlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea și aprofundarea de către Federația Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre.

”În repetate rânduri, atât NATO, cât și aliații au evidențiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive și conforme cu angajamentele internaționale, pe care Alianța Nord-Atlantică le respectă strict. În același timp, Actul Fondator NATO-Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a tuturor statelor, precum și la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securități”, a precizat MAE.