Marcel Ciolacu a făcut la 24 de ani Facultatea de Drept la Universitatea Ecologică din București, însă este un mister cu ce s-a ocupat de la terminarea liceului până să înceapă studiile superioare.

Ulterior a făcut cursuri la Colegiul Național de Apărare. Zece ani mai târziu, în 2019, a fost exmatriculat în timp ce făcea doctoratul la SRI, la celebra Academie Națională de Informații ”Mihai Viteazul”.

Potrivit CV-ului său, între 1996-2000 a fost vicepreședinte al Organizației de Tineret PSD Buzău, între 2000-2010 a ajuns vicepreședinte al Organizației Municipale PSD Buzău și al Organizației Județene.

Între 2010-2015 a devenit președintele PSD Buzău și tot de atunci este membru al Consiliului Național PSD.

În perioada 2008-2012 a fost viceprimar al Buzăului. În 2017, cariera lui ia un avânt, când ajunge vicepremier în Guvernul Mihai Tudose. Un Guvern pe care Klaus Iohannis nu l-a vrut, însă a ajuns să-l gireze.

După ce Guvernul Tudose a fost forțat să plece de șeful de atunci al PSD, Liviu Dragnea, Marcel Ciolacu a ajuns chestor al Camerei Deputaților. 

Sub mandatul Vioricăi Dăncilă la șefia PSD și după condamnarea lui Liviu Dragnea la pușcărie, Ciolacu a fost ales președintele Camerei Deputaților și apoi președintele PSD.

Ciolacu a mai fost consilier la firma S.C. Alcom S.R.L și director executiv la o firmă controlată de Primăria Buzău - Urbis Serv, tot în perioada când încă nu ajunsese în politica centrală.

În ultima declarație de avere postată pe site-ul Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu spune că are două terenuri și două case în Buzău, conturi cu aproape 100.000 de lei și alți aproximativ 35.000 de euro, dar și credite, unul de 85.000 de euro, și alte trei în valoare totală de 35.000 de lei..

Marcel Ciolacu i-a mai împrumutat fratelui său 490.000 de lei.

Recorder a investigat în 2019 și a aflat că Marcel Ciolacu se numără printre aceia care i-au solicitat statului român titluri onorifice și recompense materiale pentru că au ieșit pe străzi în decembrie 1989. Ciolacu a făcut Revoluția la Buzău și are, încă din anii ’90, certificat de „luptător remarcat pentru fapte deosebite”.

În decembrie 2019, pe atunci președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu a declarat că nu a solicitat indemnizație de la stat pentru că a participat la Revoluția din 1989.

Pe 24 martie anul acesta, dosarul in rem privind certificatele de revoluționar, care îl viza, printre alții, și pe liderul PSD, Marcel Ciolacu, a fost clasat, deoarece „fapta nu este prevăzută de legea penală”, potrivit unui răspuns oficial al DNA la solicitarea G4Media.ro.

Șeful DNA a fost întrebat, în februarie, într-un interviu pentru EuropaFM, despre un dosar care vizează fapte destul de vechi privind certificatele de revoluționar, inclusiv cel obținut de liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Întrebat în ce stadiu este dosarul, Crin Bologa a răspuns: "Deci, încercați să vorbim de un dosar, apoi de celălalt cu toate că v-am zis că nu pot să mă refer, dar, sigur, datoria dumneavoastră să întrebați și să văd eu cum (...) Este interesant să fii de partea asta, să fii întrebat și interogat. Din câte știu, acolo avem mai multe sesizări și de la persoane fizice, în dosarul mare, cred că avem și o declinare de la Parchetul General. Pot să vă spun că nu există la nivelul Direcției Naționale Anticorupție o începere de urmărire penală in personam față de persoana domnului Ciolacu. Deci nu are calitatea de suspect sau inculpat într-o cauză. Deci nu ne putem referi cu numele domnului Ciolacu, la un anumit dosar".

Astfel, fără prea mult efort și de cele mai multe ori pe baza relațiilor de prietenie și a oportunităților de care a știut să profite, Marcel Ciolacu s-a cățărat din funcție în funcție, iar punctul culminant în cariera sa a fost atins marți, când Klaus Iohannis l-a desemnat premier.

Cu discursuri de cele mai multe ori populiste, uneori chiar duse la extrem și presărate cu numeroase greșeli gramaticale, de exprimare și frânturi logice, Marcel Ciolacu a profitat și profită în continuare de abilitatea sa de a negocia în spatele ușilor închise. Același Ciolacu se poate lăuda că, în timp ce își asumă victoriile, pune nereușitele în cârca altora.

Parte dintr-un PSD dominat pe vremea lui Liviu Dragnea de apucături anti-europene și izolat de familiile socialiste europene, Marcel Ciolacu a reușit totuși să deschidă din nou partidul către prietenii europeni, apropiați de valorile UE și NATO. 

Astfel, Marcel Ciolacu se adaugă altor premieri pe care Klaus Iohannis, în perioada în care era în "război" declarat cu social-democrații, i-a desemnat pentru funcție. Este vorba despre Sorin Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă.

Trebuie menționat că, pe 24 februarie 2020, președintele Klaus Iohannis spunea că nu va desemna un prim-ministru din partea PSD sau din partea unei majorități „create ad-hoc” în jurul PSD.

"Desemnarea unui prim-ministru din partea unei alianțe coagulate ad-hoc în jurul PSD ar intra în coliziune directă cu opțiunea românilor, exprimată fără echivoc la alegerile europarlamentare, la referendum și la prezidențialele de anul trecut. (…) Am spus-o și o repet: nu voi desemna un premier PSD”, spunea Iohannis.