Guvernul a publicat marți dimineață proiectul de lege privind măsurile fiscale, cel cu care premierul Marcel Ciolacu se va duce în fața Parlamentului pentru a-și asuma răspunderea.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat marți că, după ce se va vedea care este impactul bugetar al măsurilor fiscale anunțate, "în funcție de cum va evolua partea de sustenabilitate financiară a României", ar mai putea fi ajustate aceste măsuri, dacă va fi cazul, menționând că nu există riscul ca deficitul bugetar să depășească 5,5% din PIB, conform Agerpres.

Întrebat care ar fi veniturile care ar putea rezulta în total în 2024 în urma aplicării tuturor măsurilor, Boloș a spus: "Dacă luăm în calcul și partea de reducere de cheltuieli, așa cum arată acum în forma aceasta, dacă luăm în calcul și partea de evaziune fiscală, sunt 22 de miliarde lei".

Chestionat dacă aceste venituri ar fi mult sub estimările inițiale, ministrul a explicat că acest lucru era de așteptat, deoarece s-a "încercat o abordare care să protejeze populația și mediul de afaceri".

"Era de așteptat, de vreme ce tot am mai renunțat la aceste măsuri și am încercat să avem o abordare care să protejeze populația și mediul de afaceri, încercăm în această etapă ca să vedem impactul bugetar al măsurilor pe care le-am afișat și, sigur, acestea fiind agreate în coaliție, în funcție de cumva evolua partea de sustenabilitate financiară a României, vom mai ajusta aceste măsuri, dacă va fi cazul", a adăugat Marcel Boloș.

Întrebat dacă ar putea să fie luate și alte măsuri, ministrul a spus: "Am spus că dacă avem o colectare corespunzătoare și avem o cheltuire a banilor responsabilă, este posibil fie să ținem sub control deficitul bugetar și să se vadă că am intrat într-o zonă de sustenabilitate și de stabilitate pentru deficitul bugetar, fie vedem la momentul respectiv ce tipuri de măsuri vom mai putea lua, dar este prematur să ne pronunțăm".

Legat de încadrarea în deficitul bugetar, ministrul Boloș a menționat că sunt discuții cu Comisia Europeană.

"Să nu uităm că suntem în discuții cu Comisia Europeană pentru ca să ne ajustăm traiectoria de deficit bugetar. Noi facem în aceste zile simulări care rezultă din proiectul de lege pe care l-am menționat și, în funcție de aceste simulări și de felul în care vom conveni cu Comisia Europeană, vă vom anunța din timp care va fi traiectoria de deficit bugetar. Un lucru este foarte cert, este că trebuie să fim foarte realiști cu aceste măsuri pe care noi le adoptăm, care am spus că sunt cele care protejează populația și mediul de afaceri, raportat la problema pe care noi o avem de deficit bugetar și în acest context discutăm de ceea ce înseamnă sustenabilitatea financiară a României pe termen lung", a mai explicat Boloș.

Potrivit ministrului, nu există riscul ca România să depășească un deficit de 5,5% din PIB.

"Noi, în acest an, dacă legea este aprobată, atunci și vom obține venituri suplimentare la buget, dar noi mizăm pe două lucruri importante: unul este cel legat de controlul cheltuielilor în perioada următoare și știți bine că în fiecare lună aprobăm limite ale cheltuielilor pe care le putem efectua din bugetul de stat, pe de o parte, și, pe de altă parte în fiecare lună încercăm să monitorizăm încasările și să reducem gapul dintre veniturile planificate și cele realizate. Ăsta este un efort pe care îl facem. Nu există acest risc de a depăși 5,5% din PIB", a mai spus Boloș.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat, alături de premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirile cu parlamentarii UDMR și minorităților naționale pe tema măsurilor fiscale.

+++

Proiectul, intitulat lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, prevede creșteri de taxe și eliminarea unor beneficii fiscale.

Taxele pentru microîntreprinderi de la 1 ianuarie 2024:

1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro

3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro;

2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 - Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 - Activități de editare a altor produse software, 6201 - Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 - Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5510 - Hoteluri și alte facilități de cazare similare, 5520 - Facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, 5530 - Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, 5590 - Alte servicii de cazare, 5610 - Restaurante, 5621 - Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 - Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 - Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 - Activități de asistență medicală specializată, 8623 - Activități de asistență stomatologică, 8690 - Alte activități referitoare la sănătatea umană.

IT-știi vor avea limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv.

Pentru partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu se aplică facilitățile fiscale.

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu mai scapă de CASS.

De asemenea, TVA-ul crește de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență).

Tot de la de la 5% la 9% crește și pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice.

Se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs.

Băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este cuprins între 5g – 8 g/100 ml de 40 lei/hl și băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat pentru care nivelul total de zahăr este peste 8 g/100 ml de 60 lei/hl vor avea o "taxă pe zahăr".

Taxe pentru companiile mari și bănci

Contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro a cifrei de afaceri este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile. În sensul prezentului alineat, cifra de afaceri reprezintă diferența dintre veniturile totale (VT) și veniturile care se scad din veniturile totale (Vs).

Se va institui un impozit suplimentar pentru instituțiile de credit - persoane juridice române și sucursalele din România ale instituțiilor de credit - persoane juridice străine.

Astfel, prin excepție de la art. 181, instituțiile de credit datorează suplimentar impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri calculat prin aplicarea unei cote de 1% asupra cifrei de afaceri. (2) Pentru aplicarea alin. (1), cifra de afaceri cuprinde:

a) venituri din dobânzi;

b) venituri din dividende;

c) venituri din taxe și comisioane;

d) câștiguri (pierderi) din derecunoașterea activelor și datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

e) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare deținute în vederea tranzacționării, net;

f) câștiguri sau pierderi aferente activelor financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

g) câștiguri sau pierderi aferente activelor și datoriilor financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere, net;

h) câștiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire, net;

i) diferențe de curs de schimb (câștig sau pierdere), net;

j)  câștiguri sau pierderi din derecunoașterea activelor nefinanciare, net; 

k) alte venituri din exploatare.

Alte măsuri din proiect:

- numărul total al posturilor de demnitate publică aprobate aferente funcțiilor de secretarilor de stat, consilieri de stat, subsecretarilor de stat, vicepreședinților și a funcțiilor asimilate acestora, se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 25% (excepție sunt la funcțiile de demnitate publică al căror număr este stabilit prin lege, precum și funcțiile de demnitate publică din cadrul serviciilor publice aflate la dispoziția Președintelui României); 

- desființarea funcției publice de șef birou se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri;

-  posturilor vacante la data intrării în vigoare a prezentei legi, la nivelul operatorilor economici se anulează și nu se pot reînființa pe o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi;

- acordarea anuală de vouchere de vacanță în cuantum de 1.600 lei, în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026, se va face doar personalului ale căror salarii nete lunare de încadrare sunt de pană la 8.000 lei;

- orice venituri realizate de persoanele fizice constatate de organele fiscale, în condițiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate.

Proiectul pe larg poate fi consultat aici.

+++

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat pe 24 august că își asumă răspunderea în Parlament, cu mandatul pe masă, pe pachetul legislativ prin care Guvernul vrea să reformeze aparatul bugetar.

"Guvernul își va asuma răspunderea în fața Parlamentului pe pachetul legislativ care vizează reforma aparatului de stat, echilibrarea fiscală și cele pentru combaterea evaziunii. Îmi voi pune mandatul pe masa Parlamentului pentru reforme și dreptate socială. Trebuie să separăm apele și românii să vadă cine vrea cu adevărat să facă reforme și să ducă această țară înainte și cine se opune și luptă pentru privilegii și marile averi. Eu cred că aceasta este calea și vă anunț că voi merge înainte cu toată fermitatea", a spus, atunci, Ciolacu.

Marcel Ciolacu a afirmat și că "debandada bugetară" trebuie oprită, pentru că risipa, evaziunea fiscală și ocolirea taxelor sunt "frâna care țin pe loc dezvoltarea României".

"Așa cum am promis de la început, acest Guvern este al României și, în această logică, vom pune România pe primul loc. Avem nevoie de o Românie decentă și echitabilă pentru toți. Pentru asta trebuie să oprim debandada bugetară, să facem un sistem fiscal echitabil și să luptăm în mod real cu evaziunea. Risipa, evaziunea și ocolirea taxelor cumulate sunt frâna care țin pe loc dezvoltarea României. Din punctul meu de vedere nu mai putem continua așa. Miliarde de euro ajung în buzunarele unor șmecheri sau sunt risipite cu instituții care se calcă pe picioare, în loc să fie folosite pentru drumuri, spitale și școli", a mai afirmat prim-ministrul.

Ce înseamnă asumarea răspunderii guvernamentale:

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul că proiectul nu mai urmează procedura legislativa prevăzută în regulamentele celor două Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, având drept consecința menținerea în continuare sau demiterea Guverului în funcțiune prin retragerea încrederii acordate de Parlament și declanșarea, în condițiile Constituției, a proceduri pentru alcătuirea unui nou Guvern.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluție extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgență și nici procedura ordonanțelor de urgență nu mai pot da rezultatele scontate.  

Adoptarea unui proiect de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar și o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări excepționale, de adoptare a legii.