UPDATE 15:35

Ministrul Justiției, Raluca Prună, are speranțe "destul de întemeiate” că va fi dat un orizont de timp privind ridicarea MCV.

"După 10 ani de la instituirea Mecanismului și după trei rapoarte pozitive există premise destul de clare ca într-un orizont de timp apropiat acest Mecanism să nu mai fie necesar, să se poată constata de către CE și de către autorităile române, de către societate în general că raportul MCV nu mai e necesar”.

Întrebată dacă are de transmis ceva parlamentarilor, criticați în raport, Prună a spus că speră că membrii Parlamentului vor citi raportul și va putea discuta apoi cu ei pentru a vedea "ce rămâne de făcut”.

"Parlamentul și activitatea Parlamentului în ce privește chestiunea imunităților e un subiect în care Comisia n-a putut constata un progres”, a recunoscut ministrul.

UPDATE 14:35

Comisia Europeană precizează că următorul raport MCV pentru România va fi publicat probabil peste un an.

UPDATE 14:18

Și Guvernul remarcă faptul că este cel de-al treilea raport anual consecutiv pozitiv, motiv pentru care cere un termen pentru ridicarea MCV.

"Considerăm că recunoașterea progreselor din raportul MCV ar putea fi subliniată mai clar prin introducerea unei perspective de finalizare a acestei monitorizări de către Comisia Europeană. Astfel, având în vedere concluziile pozitive ale raportului, considerăm că există premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române, de exemplu, în structura Strategiei Naționale Anticorupție”, precizează Executivul într-un comunicat.

UPDATE 14:11

Președintele Klaus Iohannis apreciază că raportul MCV confirmă, pentru al treilea an consecutiv, progresele înregistrate de România cu privire la reforma în sistemul judiciar și lupta împotriva corupției.

Documentul arată că principalele instituții din domeniul judiciar și de integritate au continuat să obțină "rezultate impresionante în lupta împotriva corupției la nivel înalt".

"Se confirmă astfel sustenabilitatea eforturilor autorităților române și determinarea de a face reformele necesare pentru societatea românească", potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.

UPDATE 13:28

Cazul Colectiv este și el notat în raportul MCV. „Tragicul incendiu de la București din luna octombrie a fost considerat de multe persoane drept un eveniment care a scos la iveală consecințele corupției la nivel local și care a făcut dovada că problema este larg răspândită. Printre domeniile de risc se numără educația, sănătatea și achizițiile publice la nivel local”.

Concluzii și recomandări:

Rezultatele obținute în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt sunt în continuare impresionante. Sistemul judiciar a continuat să dea dovadă de profesionalism. România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV.

În același timp, se remarcă prin raport că reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. „Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective.

UPDATE 13:19

Combaterea corupției în România este de departe cel mai remarcat în raportul MCV.

„Bilanțul de activite al instituțiilor implicate în combaterea corupției la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzate și soluționări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă și funcționari publici de nivel înalt. DNA a raportat o creștere a numărului sesizărilor din partea populației, ceea ce pare să reflecte încrederea publicului în instituție. Sprijinul public pentru acțiuni împotriva corupției a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015”, se arată în raport.

Nu a fost neglijat nici capitolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care „și-a menținut ritmul în ceea ce privește soluționarea cauzelor de corupție”.

UPDATE 13:10

Numirea șefului DIICOT Daniel Horodniceanu este notată în raportul MCV ca fiind un test important, iar concluziile sunt că acesta a fost trecut cu brio. „Procedura a fost finalizată, în cele din urmă, cu puține controverse, fiind caracterizată de o mare transparență și previzibilitate și beneficiind de cooperarea clară dintre Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii”, se arată în raport.

Se recomandă, însă, pentru 2016, introducerea prin lege a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pentru că la nivel legislativ nu există criterii pentru a asigura cel mai înalt nivel de competență profesională și de integritate, mai ales că în trecut numirile au fost subiect de controversă și au fost marcate de influențe politice.

Reforma sistemului judiciar este punctată de Comisia Europeană în raport. Partea negativă este că unele modificări ce trebuiau aduse noilor Coduri (Penal și de Procedură Penală) au întârziat să fie făcute în Parlament. În schimb, același Parlament „a acordat o atenție deosebită unui număr de modificări care au reprezentat surse de controverse. Autoritățile judiciare, societatea civilă și statele membre au criticat aceste modificări pe motiv că ar prejudicia lupta împotriva corupției și ar reduce capacitatea autorităților de aplicare a legii și a instanțelor de a desfășura urmăriri penale și de a aplica sancțiuni”.

UPDATE 13:01

"În ansamblu, sistemul judiciar român a continuat să dea dovadă de profesionalism (...) Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt au oferit în continuare rezultate impresionante", se arată într-un comunicat al CE, care remarcă faptul că menținerea acestei tendințe este un semn că România realizează progrese durabile în direcția îndeplinirii obiectivelor MCV. 

Pe de altă pare, CE avertizează că mai multe recomandări din raportul privind MCV pe 2015 sunt în continuare valabile, ceea ce înseamnă că "reforma nu se bucură de consensul general necesar pentru ca progresele înregistrate să devină durabile".

Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să fie atacate. Parlamentul pune sub semnul întrebării reforma codurilor penale, iar deciziile acestei instituții de a le permite sau nu organelor de urmărire penală specializate în combaterea corupției să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni nu se bazează nici în prezent pe criterii obiective,

 

subliniază Comisia Europeană.

Raportul MCV reține îmbunătățirile aduse în ceea ce privește măsurile de combatere a corupției generalizate, însă nu la scara necesară pentru soluționarea unei probleme sistemice, "anvergura măsurilor și voința politică aferentă fiind insuficiente". 

În ceea ce privește 2016, Executivul european spune că va fi un test în multe privințe.

"Măsura în care aspectele legate de integritate vor predomina în ceea ce privește numirile în posturi înalte din cadrul sistemului judiciar și controlul la care vor fi supuși candidații la viitoarele alegeri vor constitui indicii-cheie ale terenului câștigat de procesul de reforme", se arată în comunicat.

Autorii raportului apreciază faptul că lupta anticorupție este puternică în România, dar ca și anul trecut sunt critici la adresa Parlamentului în ceea ce privește neridicarea imunităților la cererea DNA, în 2015.

Comisia Europeană cere Parlamentului ca pe viitor să motiveze deciziile de respingere a solicitărilor DNA de ridicare a imunității unor aleși cu probleme în justiție, conform surselor EurActiv.

Anul trecut, Senatul l-a salvat de două ori pe senatorul Dan Șova, pentru ca a treia oară să voteze cererea DNA de ridicare a imunității.

Pe 9 iunie, deputații au respins solicitarea DNA de urmărire penală a premierului Victor Ponta.

Pe 28 octombrie, Camera Deputaților a admis cererea privind reținerea Elenei Udrea, dar au respins-o pe cea privind arestarea preventivă a deputatului.

Pe 9 decembrie, Camera Deputaților a supus la vot două cereri ale DNA: a votat pentru ridicarea imunității liberalului Ioan Oltean, dar a respins cererea în cazul unui alt deputat liberal Cătălin Teodorescu, pe care-l mai salvaseră și în 3 decembrie 2014. 

Raportul va fi pozitiv, la fel ca și precedentul, din 28 ianuarie 2015, care a consemnat progresele înregistrate de România, precizând că trebuie menținut consensul în ceea ce privește reformele.

Anul trecut, cele mai multe critici au fost la adresa Parlamentului, care, în cea mai mare parte a anului 2014, nu a răspuns cererilor DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete și aplicarea măsurilor de detenție preventivă.

"Această tendință a fost inversată în ultima parte a anului 2014, când Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetați de DNA într-un dosar important de corupție", scria în raport, experții Comisiei apreciind că răspunsul parlamentarilor la solicitările DNA pare "arbitrar și lipsit de criterii obiective".

Totodată, Legislativnul a mai fost criticat pentru normele privind situațiile de incompatibilitate în cazul aleșilor locali, cum ar fi primarii, și pentru nerespectarea deciziilor ANI confirmate în instanță.

Mecanismul de Cooperare și Verificare a fost creat de CE special pentru România și Bulgaria, țări care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. Scopul MCV este de a verifica periodic progresele în privința a patru obiective de referință stabilite pentru a ajuta cele două state în reforma justiției și lupta anticorupție.