Șeful statului le-a transmis diplomaților că stabilitatea și credibilitatea României în politica externă înseamnă și apărarea statului de drept, a independenței justiției și combaterea corupției. Mesajul său vine în contrast cu cel al lui Tăriceanu.

În discursul susținut marți cu prilejul primirii șefilor de misiuni și a consulilor generali cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române, președintele Klaus Iohannis le-a spus diplomaților că în politica externă a României nu este loc pentru ”experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele și obiectivele noastre naționale de politică externă”.

”În politica externă a României nu este loc decât pentru responsabilitate, respectarea ordinii constituționale și a dreptului internațional și pentru consens politic național pe temele și dosarele care țin de obiectivele noastre externe. Țin să vă asigur că voi continua să apăr aceste valori și vă încurajez să faceți la fel, pentru binele României și al românilor”, le-a mai transmis Klaus Iohannis ambasadorilor și consulilor.

Șeful statului a abordat și problema statului de drept, avertizând că România nu poate, în an centenar, să facă ”pași înapoi”. 

”Stabilitatea și credibilitatea României în politica externă înseamnă și păstrarea și apărarea statului de drept, a independenței justiției și a continuării combaterii corupției la același standard ca și până acum. Nu este admisibil ca, în anul Centenarului, să facem pași înapoi. Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică și mai rezilientă, un stat mai performant, în care democrația liberală și statul de drept sunt deplin consolidate, cu o justiție independentă, un stat care acționează în slujba tuturor cetățenilor și care este capabil să le ofere prosperitate și siguranță”,

 

a susținut Klaus Iohannis.

Referindu-se la exercitatea de către România a Președinției Consiliului UE de anul viitor, președintele Iohannis a precizat că aceasta reprezintă o oportunitate ”de a crea o imagine pozitivă și pe termen lung a României în rândul partenerilor noștri europeni”.

”Și am face bine să folosim această oportunitate, fiindcă cele pe partea negativă le-am folosit din plin”, a subliniat Klaus Iohannis.

Discursul șefului statului contrastează puternic cu cel de luni susținut de liderul Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în deschiderea Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Tăriceanu a susținut că protestele din România nu sunt ”mişcări sociale autonome”, ci ”doar cutii de rezonanţă ale unor grupări politice, ce ocupă de regulă funcţii la vârful statului, dar şi ale unor instituţii de tip special, atât parchete, cât şi servicii care, de cincisprezece ani, au creat pentru România un brand de ţară adoptat fără rezerve sau examinare critică de o parte a societăţii civile şi de presă”.

”Acest brand este: România este o ţară coruptă. Clasa politică este coruptă. Acest brand de ţară, la care au lucrat cu sîrg politicieni, jurnalişti şi activişti civici a fost imediat adoptat de majoritatea cancelariilor occidentale. Ce ştim despre România? întreabă un ministru care-şi pregăteşte vizita oficială la noi sau un diplomat trimis în misiune în capiutala noastră.Ştim, înainte de toate, că este o ţară coruptă, vine răspunsul spontan şi imediat. De unde ştim?, ar putea insista ipoteticul ministru sau diplomat care a aflat poate că în România se mai întâmplă şi unele lucruri bune, în planul creativităţii sau al dezvoltării economice de pildă. A, știm chiar de la ei, soseşte răspunsul care încheie discuţia. Şefi de stat, parlamentari europeni, şefi de partide, jurnalişti, reprezentanţi ai ONG-urilor au explicat lumii cu insistenţă că ţara este coruptă şi că politicienii ei, cei de la putere în special, nu sunt decât nişte penali”,

 

a afirmat Tăriceanu, adăugând că, în aceste condiții, munca diplomaților e ”una aproape sisifică”:

”Orice aţi spune despre ţară, despre guvernare, despre societate, despre proiecte, despre dinamismul economic din ultimii ani va fi trecut în plan secund şi veţi fi întrebaţi despre corupţie. Iar dacă, din delicateţe diplomatică, cuvântul nu va fi rostit, veţi şti că el pluteşte în aer şi locuieşte în gândul interlocutorilor dumneavoastră”.