UPDATE

USR îi cere ministrului Energiei să vină cu un plan concret de măsuri atât pe termen scurt, pentru a se evita o pană masivă de curent, cât și pe termen lung, pentru creșterea capacităților de producție și de distribuție a energiei electrice. În prezent, România se confruntă cu o situație extrem de gravă din cauză că producția internă de energie este insuficientă, iar rețeaua de distribuție, veche și suprasolicitată, riscă să cedeze. 

Deputatul USR Radu Miruță, membru al Comisiei pentru Industrii si servicii din Camera Deputaților, susține că ședintele și comitetele ministrului Burduja nu introduc mai multă energie în Sistemul Energetic National, iar realitatea este că, în ultimii cinci ani, PSD și PNL au închis 25% din producția de energie electrică în bandă (producție permanentă, care nu depinde de vânt și soare), în România.

”PSD și PNL au dat atacuri repetate la producția de energie electrică a țării prin acte precum OUG 108/2022, Legea 334/2022, OUG 175/2022, OUG 14/2023. O țară cu un mixt energetic ideal ajunge să facă știri zilnice ca fiind țara cu cele mai mari prețuri la energie. Aici ne-au adus, pe rând, PSD și PNL. Acum se întorc, precum criminalii la locul faptei, și se întreabă cine a comis crima. România are nevoie de strategie clară în domeniu, de investiții și de politicieni care iau decizii cu cap și coadă!”, afirmă deputatul USR Radu Miruță.

Deputatul USR spune că, pe termen scurt, soluția este să producem cu ce avem deja funcțional – termocentralele pe cărbune – care respectă toate condițiile de mediu, nu să cumpărăm la preț dublu de la vecini și ratând ocazia să devenim jucători importanți în regiune. În plus, USR a depus în Parlament proiectul de lege al Responsabilității în Energie: închizi o capacitate de producție doar după ce ai deschis una nouă de capacitate similară.

Senatorul USR Cristian Bordei îi cere ministrului Burduja să verifice dacă nu cumva a apărut o nouă gașcă de băieți deștepți din Energie care profită de pe urma situației create.

”Situația pare stranie, pentru că se întâmplă doar pe piața energiei electrice, nu și pe cea a gazului, care este relativ stabilă. Este posibil ca niște băieți deștepți să fi manipulat piața pentru a face bani pe seama cererii ridicate din perioada caniculei? Mai ales că prețuri mai mari înseamnă și taxe mai mari încasate la buget, care este foarte flămând. Să nu uităm că în România producătorii de stat controlează în continuare atât grosul producției, cât și al rezervelor care intră la nevoie pe piața de echilibrare, iar întrebările care se pun sunt cine a venit cu acele prețuri absurd de mari pe piață, de ce nu au existat oferte alternative și cum este gestionată rezerva de capacitate astfel încât la nevoie să nu se utilizeze cele cu cele mai mari costuri de producție?”, subliniază Cristian Bordei.

Bordei le solicită de urgență ministrului Burduja, ANRE și Serviciul Supraveghere Funcționare a Pieței Administrate din cadrul OPCOM SA să răspundă acestor îngrijorări și să verifice dacă există actori în piața de energie care, cu știința Guvernului, îi iau consumatorului român direct sau indirect sume tot mai ari de bani.

Cristian Bordei mai atrage atenția că astăzi, după ședința convocată de urgență, ministrul Burduja doar a recunoscut incompetența și iresponsabilitatea guvernelor PNL și PSD din ultimii 34 de ani, care doar au închis capacități de producție și au muls de resurse companiile de stat din Energie fără să se preocupe deloc de investiții și dă vina pe o problemă de funcționare a pieței unice europene din cauza căreia Ungaria ar fi cumpărat toată energia ieftină disponibilă din import.

+++

"Am participat la ședința comandamentului de vară întrunită tocmai pentru că avem de-a face cu o situație deosebită din punct de vedere al condițiilor meteorologice. Oameni cu experiență foarte îndelungată în sectorul energetic au spus că este atipic, ca să fiu delicat, să ai zi după zi de temperaturi de peste 40 de grade și pentru luna iulie, mai ales această perioadă de caniculă prelungită. Este cu totul și cu totul special în Sistemul Energetic Național. Am discutat pe două paliere: pe de o parte din perspectiva consumului și producției, să ne asigurăm că facem tot ceea ce este posibil pentru a acoperi cât mai mult din consum din producția internă și, pe de altă parte, a ne asigura că rețelele de transport și distribuție energie electrice sunt în bună stare de funcționare. Transformatoarele și alte echipamente sunt întreținute cu grijă și echipele de intervenție sunt în teren pentru ca eventualele avarii punctuale locale să fie rezolvate în cel mai scurt timp. Am toată încrederea în specialiștii de la Transelectrica și Dispeceratul Energetic Național, în operatorii din distribuție. Toți m-au asigurat că nu există un risc asupra echilibrului sistem energetic național sau riscul unor avarii generalizate pe zone largi", a spus ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres.

Oficialul a adăugat că, din cauza temperaturilor ridicate, pot apărea anumite probleme strict locale, ce pot fi rezolvate rapid.

Potrivit ministrului, în cadrul ședinței Comitetului interministerial, s-a discutat și pe tema producției și a consumului de energie.

"Așa cum vă spuneam, ca urmare a eforturilor pe care le-am depus cu toții în ultimele zile, am reușit să creștem producția cu aproximativ 400 de megawați. Mă refer la un grup de la Ișalnița - cu aproape 250 de megawați, la Paroșeni - aproape 100 de megawați, la CET București Sud - cu 50 de megawați. Căutăm în continuare soluții prin care să creștem, mai ales pe perioadele ridicate, în vârful de consum de seară când înregistrăm un deficit și prețuri ca atare pe piețe, după cum ați văzut, să putem să creștem producția hidro. Deși este un an foarte secetos, cel mai secetos din ultimul deceniu, avem un grad de umplere satisfăcător, de peste 80%, în lacurile de acumulare. Trebuie să știți că în jur de 70% din producția hidro este pe curs de apă și debitele sunt reduse, iar debitul Dunării este în scădere. Se prefigurează o lună august deosebit de călduroasă. În general, istoric vorbind, în septembrie, de asemenea, avem o lună secetoasă și ca urmare a acestor factori trebuie să fim prudenți în a utiliza capacitatea din lacurile de acumulare", a menționat demnitarul.

Șeful de la Energie a punctat faptul că Transelectrica a amânat anumite lucrări de intervenții asupra rețelei pentru a avea o disponibilitate maximă a rețelei de la noi din țară.

"Este important să avem și interconexiuni cu țările vecine. Dacă n-am fi avut aceste interconexiuni, cu siguranță prețurile ar fi fost și mai mari, deși în spațiul public s-a spus că importurile duc la creșterea prețurilor. Este un neadevăr. Faptul că avem acces la energie de import a pus presiune în scădere pe preț, deci acesta a fost un lucru bun. Sigur că sunt și factori care nu sunt în controlul nostru. De exemplu, există lucrări ample de intervenție pe partea ungară, de la Peci până la stația de pe graniță și acelea nu au putut fi amânate. Se înlocuiesc stâlpii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem o capacitate de import mai mică din Ungaria. Dacă vă uitați la harta cu prețuri, veți vedea că pe acest flanc estic avem prețuri mai mari. Și în Ungaria sunt prețuri mari, chiar mai mari decât în România, dar și la noi, și în Bulgaria și în Polonia, oarecum, deci în toată regiunea", a explicat Sebastian Burduja.

Ministrul de resort a atras atenția asupra faptului că "suntem în această situație în care mai căutăm 50 de megawați aici, 200 de megawați dincolo, este consecința unor decenii în care statul nu a investit în sectorul energetic".

"Sunt cele două unități de la Cernavodă pornite, bineînțeles, înainte de Revoluție. Avem ceva megawați în hidrocentrale și o investiție privată la Brazi, mai semnificativă, plus ce s-a făcut pe regenerabile. Dar din 22.000 de megawați cu care am pornit în etapa post-decembristă, am rămas practic cu jumătate de producție în bandă. Deci, statul și-a înjumătățit capacitatea de producție. Când am venit la minister și am spus trebuie să facem proiectul Tarnița - Lăpuștești, nu puțini au fost cei care au spus "Nu se poate". Vedem, astăzi, ce important ar fi fost proiectul Tarnia - Lăpuștești. Am spus și săptămâna trecută că trebuie declarat de importanță strategică națională, să putem deroga de la orice prevederi atât cât ni se permite în constrângerile actuale și să putem avea această capacitate de echilibrare a sistemului. De asemenea, modernizarea Vidraru se întâmplă la a șasea încercare. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, unde ne pregătim de intrarea în faza a doua și ne dorim foarte mult să avem o ofertă corectă în procedura de achiziție publică și să putem înainta cu acel consorțiu care știți bine că, după foarte multă trudă, s-a format între canadieni, italieni și cele două firme din Statele Unite", a susținut Burduja.

Totodată, demnitarul a dat asigurări că marile proiecte energetice merg înainte.

"Investițiile din finanțări nerambursabile, de 13,6 miliarde de euro, au fost contractate. Am adus acești bani în România, dar din păcate, lucrurile nu se vor întâmpla de azi pe mâine. Un lucru important este că mizăm foarte mult pe stocarea în baterii. Până la finalul anului vom avea 100 de megawați stocare în baterii, până la finalul anului viitor, 500 de megawați stocare în baterii. Din finanțările pe care ministerul a reușit să le aducă, vorbim de minimum 280 de milioane de euro la dispoziția beneficiarilor care își vor instala astfel de capacități. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să facem microcentrale cu acumulare prin pompaj, care au o durată de exploatare de trei-cinci ori mai mare decât bateriile și care, din păcate, și durează ca timp mai mult", a afirmat Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a participat, luni, la ședința Comitetului interministerial dedicat sectorului energetic. Pe agenda discuțiilor s-au aflat subiecte, precum: analiza situației actuale din sistemul energetic național; impactul condițiilor meteorologice și soluțiile necesare; evoluția consumului și producției pe termen scurt și mediu.