UPDATE

Laura Vicol a spus presei, la finalul ședinței, că a fost sunată de "toți membrii Coaliției și Guvernului" și s-a decis că cea mai bună formă este cea propusă de Guvern în cazul celor două Coduri penale. 

Procedural, raportul Comisiei juridice a Camerei Deputaților, care va fi trimis plenului, va cuprinde forma adoptată de Guvern a Codului penal și Codului de procedură penală.

A fost votată și renunțarea la pragul de 250.000 de lei pentru abuzul în serviciu adoptat de Senat. Coaliția și-a retras toate amendamentele de la cele două Coduri penale la doar câteva zeci de minute după ce tot deputații puterii le-au propus sau votat pe unele dintre ele.

Toate amendamentele adoptate pâna acum vor fi retrase prin vot și se revine la forma propusă de Guvern a proiectelor. Decizia vine după o consultare rapidă în Coaliție.

"În acest moment, toate amendamentele Coaliției sunt retrase și se merge pe forma venită de la Guvern. Rămân doar amendamentele USR", a anunțat Laura Vicol.

Totuși, e o problemă pentru că Senatul, prima Cameră sesizată în cazul acestor proiecte, a modificat inițiativele față de forma trimisă de Guvern, or Laura Vicol vrea revenirea prin vot la forma Guvernului.

USR le explică celor din Coaliție că nu este posibil așa ceva, însă președinta Comisiei, Laura Vicol, insistă că se poate.

17:10 Comisia juridică a luat pauză. Potrivit unor surse politice, pauza a fost luată pentru consultări în Coaliție cu privire la amendamentul referitor la înregistrările serviciilor în dosare de corupție care nu vor mai putea fi folosite ca probe. Cel mai probabil, spun sursele, se va reveni asupra lui.

Deputatul USR Victor Ilie a atras atenția în timpul dezbaterilor pe Codurile penale din Comisia juridică că deputata PSD Laura Vicol a votat o modificare care îl favorizează direct pe soțul ei în procesul în care este trimis în judecată pentru evaziune fiscală și grup infracțional organizat. 

Procesul lui Vladimir Ciorbă are termen în 3 iunie 2023.

„Articolul 5 din Codul de conduită ne spune că deputații și senatorii au obligația să facă cunoscut orice interes personal care ar putea influența acțiunile lor publice, inclusiv votul pe scoaterea înregistrărilor pe evaziune fiscală și corupție. Avem informații că soțul unui membru al acestei comisii are un dosar de evaziune fiscală și grup criminal infracțional, cu termen în 3 iunie, anul acesta, la Tribunalul București. Cred că acest lucru trebuie adus la cunoștința cetățenilor chiar dacă s-a votat deja pe acel amendament. Măcar până la votul din plen, acest lucru trebuie cunoscut de cetățeni”, a spus deputatul Victor Ilie. 

PNL, PSD și UDMR au eliminat faptele de corupție și cele asimilate faptelor de corupție din categoria infracțiunilor pentru care pot fi folosite înregistrările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională.

Modificarea a trecut cu 15 voturi "pentru", șapte voturi "împotrivă" și cinci abțineri, printre care și unii liberali.

Coaliția a adoptat modificarea art.139 din Codul de procedură penală referitor la supravegherea tehnică și metode speciale de supraveghere sau cercetare.

Astfel, la alin. (1), care spune că înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului pot fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții, litera a) a fost modificată astfel: dacă în cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unor infracțiuni contra securității naționale prevăzute la Codul penal și de legi speciale, a unei infracțiuni de trafic de droguri, a unei infracțiuni la regimul privind substanțele dopante, de efectuare de operațiuni ilegale cu precursori sau cu alte substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive, a unei infracțiuni privind nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive și al precursorilor de explozivi restricționați, de trafic și exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede, timbre sau de alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, a unei infracțiuni care se săvârșește prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate în mod ilegal sau în cazul oricărei infracțiuni contra persoanei prevăzute de Codul penal precum și în situația oricărei alte infracțiuni prin care s-a pus în pericol, ori, după caz, a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viața unei persoane.

Concret, modificarea spune că înregistrările nu mai pot fi folosite ca mijloc de probă în infracțiunile de corupție și infracțiunile asimilate corupției.

„Această modificare este mai gravă decât pragul de 250.000 de lei la abuzul în serviciu. Scoaterea înregistrărilor va împiedica practic instrumentarea oricărui caz de corupție. Practic, PSD, PNL și UDMR dau liber la corupție în întreg aparatul administrativ”, a spus deputatul USR Silviu Dehelean.

În forma adoptată de Senat, amendamentul spunea: dacă din cuprinsul acestora rezultă date sau informații privitoare la pregătirea ori săvârșirea unei 20 infracțiuni contra securității naționale prevăzută de Codul penal sau de legi speciale, a unei infracțiuni contra persoanei prevăzută de Codul penal sau a oricărei alte infracțiuni prin care s-a pus în pericol ori, după caz, a fost afectată sănătatea, integritatea corporală sau viața unei persoane.

În forma în vigoare a Codului de procedură penală, "supravegherea tehnică se poate dispune în cazul infracțiunilor contra securității naționale prevăzute de Codul penal și de legi speciale, precum și în cazul infracțiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spălare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plată electronică, contra patrimoniului, de șantaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscală, în cazul infracțiunilor de corupție și al infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infracțiunilor care se săvârșesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicații electronice ori în cazul altor infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare".

Deputații juriști adoptă și alte modificări la cele două Coduri penale, iar discuțiile între PSD și USR sunt aprinse.

Tot Stelian Ion a acuzat că ministrul Predoiu "a ținut la sertar" proiectele de modificare a Codurilor penale până când Comisia Europeană a ridicat Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), iar acum le-a scos pentru a legifera în favoarea corupției. USR va ataca modificările la CCR și va sesiza Comisia Europeană.

Deputatul USR Stelian Ion spune că foștii miniștri ai Justiției, Florin Iordache și Tudorel Toader, "așa cum erau ei", au venit în anii trecuți în fața Comisiei juridice pentru a da explicații, în schimb Cătălin Predoiu "face bisericuțe pe la grupurile parlamentare". Propunerea USR de amânare a dezbaterilor până la prezența ministrului, respinsă prin votul PNL-PSD-UDMR-Minorități.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, nu a venit la Comisie, dar și-a trimis o secretară de stat. De la Parchetul general, ÎCCJ, DNA și DIICOT nu a venit, de asemenea, nimeni, deși au fost invitați reprezentanți și ai acestor instituții. Președinta Comisiei, social-democrata Laura Vicol, a declarat că invitații au fost trimise și luni, și marți seară. Stelian Ion i-a spus că nici nu aveau cum să vină pentru că au fost chemați prea "din scurt".

Ședința Comisiei juridice a început în jurul orei 15:20. Pe ordinea de zi sunt proiectele inițiate de Guvern pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și proiectul pentru modificarea și completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală.

+++

Potrivit unor surse politice, liderii Coaliției au stabilit în ședința de la Palatul Victoria să susțină în Comisia juridică pragul de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu.

+++

După dezbaterile din Comisie și adoptarea unui raport, proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative, va intra, cel mai probabil miercuri, la votul final al deputaților.

Dezbaterile generale de luni s-au întins până după ora 19:00, iar amendamentele finale au fost așteptate până marți, ora 13:00.

De la ora 13:00, liderii Coaliției PNL-PSD-UDMR s-au reunit, potrivit unor surse, la Guvern pentru a avea o discuție finală.

Tensiunile sunt mari după ce pragul de 250.000 de lei adoptat de Senat a stârnit un val de critici și a aruncat în aer din nou relația dintre PNL și PSD.

Dacă ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, liderul PNL, Nicolae Ciucă, și șeful PSD, Marcel Ciolacu, au agreat să susțină în Cameră un prag de 9.000 de lei pentru abuzul în serviciu, deputații PNL au hotărât luni să propună și să susțină un prag de 6.000 de lei.

"În urma argumentelor de constituționalitate, cu toate că din punctul nostru de vedere, al grupului (deputaților PNL - n.r.) nu este necesar, dar ne obligă CCR, suntem obligați să introducem unul. (...) Grupul PNL vine și propune ca acest prag să fie două salarii minime pe economie. E o propunere pe care o vom dezbate", a spus, luni, liderul deputaților PNL Gabriel Andronache.

Referitor la această "neînțelegere", Marcel Ciolacu a fost întrebat marți dimineață cum s-a ajuns ca, de la un prag de 9.000 de lei agreat, PNL să discute acum de unul în valoare de 6.000 de lei.

„Îmi cer scuze că nu am stat de vorbă cu toți colegii de la PNL, am stat de vorbă în schimb cu președintele PNL. Am vorbit cu președintele PNL și amândoi am decis că susținem propunerea ministrului Justiției (9.000 de lei - n.r.). Eu cu Nicolae Ciucă nu am vorbit despre o sumă, am vorbit despre o propunere a Ministerului Justiției. Nu mă întrebați pe mine ce s-a schimbat. Eu v-am spus ce am susținut public”, a transmis Marcel Ciolacu. 

Ce spune exact amendamentul adoptat de Senat și care stabilește un prag de 250.000 de lei:

„Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea puterea de lege ori îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

În forma Guvernului, proiectul adoptat la finele lui 2022 nu stabilea niciun prag și suna astfel:

„Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

Modificarea Codurilor penale este aumată prin PNRR, iar o nerespectare a angajamentelor poate duce România în situația de a pierde bani europeni. Cum stabilirea unui prag pentru abuzul în serviciu a reaprins discuțiile despre infama OUG 13, adoptată în 2017 de Guvernul Grindeanu și care a dus la ieșirea în stradă a sute de mii de oameni pentru că pragul stabilit atunci era de de 200.000 de lei, liderii actualei puteri aruncă de la unul la altul "cartoful fierbinte".

EURACTIV România va transmite livetext dezbaterile din Comisia juridică, programate să înceapă la ora 15:00.