Redăm mai jos integral motivarea BEC: 

DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 În termenul prevăzut la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ilustrat la pct. 29 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025, La data de 07.03.2025, sub nr. 5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025 a fost depusă la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, candidatura domnului Georgescu Călin la funcția de Președinte al României, candidat independent. Odată cu depunerea candidaturii a fost depus și semnul electoral al domnului Georgescu Călin, în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (1)-(5) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Față de dispozițiile art. 16 alin. (3) și ale art. 37 din Constituția României, republicată, de jurisprudența Curții Constituționale în materia contenciosului electoral prezidențial,de prevederile art. 4, art. 27-30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 1/2025 privind aprobarea modelelor propunerii de candidatură, a modelului declarației de acceptare a candidaturii și a modelului declarației de renunțare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și ale Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/26.02.2025 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți în vederea înregistrării candidaturilor și a semnelor electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, se constată următoarele:

Analizând jurisprudența Curții Constituționale a României în materia contenciosului electoral prezidențial (a se vedea Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central ia act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuțiilor exclusive de a,,veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României" (art. 146 lit. f) din Constituția României), respectiv de a-și stabili competența (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), instanța de contencios constituțional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească condițiile,,care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României", și anume să respecte Constituția și să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor" art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României. Biroul Electoral Central, în considerarea prevederilor art. 11 alin (1) lit. B а), respectiv alin. (3) al aceluiași articol din Legea nr. 47/1992, constată că Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor", aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 147 alin (4) teza a doua din Constituție, potrivit cărora de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

De altfel, chiar Curtea Constituțională, în Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statuează în sensul că efectele actuluijurisdicțional al Curții Constituționale se subsumează prevederilor art. 147 alin (1) și (4) din Legea fundamentală (a sevedea în acest sens considerentul 53 al hotărârii). Subsecvent reținerii acestor premise esențiale, Biroul Electoral Central este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea constituțională și sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, așadar și autoritățilorpublice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv Biroului Electoral Central.

Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Președintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, să respecte și să valorifice, să dea eficiență statuărilorcu forță juridică constitutională ale instanței de contencios constituțional, așadar inclusiv celor pronunțate în exercitarea de către aceastaa atribuțiilor circumscrise obligației salede a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României (Hotărârile Curții Constituționale a României nr. 2 și nr. 32/2024). Prin urmare, atât Legea fundamentală, cât și Curtea Constituțională - prin jurisprudența sa obligatorie și pentru Biroul Electoral Central -, au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României. Astfel, condițiile de formă ale candidaturii, precum și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, în cheia conformității lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta, în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea 2 candidatului,în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură a aduce sau nu atingere cadrului constituțional.

Astfel, între aceste repere prestabilite, confirmate în jurisprudența obligatorie a Curții Constitutionale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale, tranșate deja de curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia.

În aceastăîmprejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășuratîn baza HG nr. 756/2024 și a HG nr. 1061/2024, dispunând reluarea în integralitateaacestuia. Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curții Constituționale, anterior menționată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept.

Or, statuările Curții Constituționale din Hotărârea nr. 32 din6 decembrie 2024, statuări obligatorii șipentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcatînsăși obligația(expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024) dea apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.

De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitatea acestuia (inclusivcu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoanăîndeplinește condițiile pentrua accede la funcția de Președinte al României.

În concluzie, atât timp cât instanța de contencios constituțional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrarea candidaturii și a semnului electoral, apare ca irelevantă. 3 Pe cale deconsecință, în aplicareaHotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, șia dispozițiilorart. 147 alin (4) teza a doua din Constituție, art. 11 alin (1) lit. B a), respectivalin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) și (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum și ale art.31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, BIROUL ELECTORAL CENTRAL DECIDE:

Art. 1. - Respinge înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, cu nr. 5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025, precum și a semnului electoral cu nr. 4/SEL/BEC/P.R.2025/07.03.2025.

Art. 2.- Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișarepe pagina de internet a Biroului Electoral Central. Cu drept de contestație la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore. București, Nr.18 A 109.03.2025 PREȘEDINTE, Judecător Cristinel Grosu 2025 P.R. 4

DECIZIE privind respingerea înregistrării candidaturii independente a domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 În termenul prevăzut la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ilustrat la pct. 29 din Programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 17/2025, La data de 07.03.2025, sub nr. 5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025 a fost depusă la Biroul Electoral Central pentru alegerea Președintelui României din anul 2025, candidatura domnului Georgescu Călin la funcția de Președinte al României, candidat independent.

Odată cu depunerea candidaturii a fost depus și semnul electoral al domnului Georgescu Călin, în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (1)-(5) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Față de dispozițiile art. 16 alin. (3) și ale art. 37 din Constituția României, republicată, de jurisprudența Curții Constituționale în materia contenciosului electoral prezidențial,de prevederile art. 4, art. 27-30 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 1/2025 privind aprobarea modelelor propunerii de candidatură, a modelului declarației de acceptare a candidaturii și a modelului declarației de renunțare la candidatură care vor fi folosite la alegerile pentru Președintele României din anul 2025 și ale Deciziei Biroului Electoral Central nr. 2D/26.02.2025 privind documentele pe care trebuie să le depună partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți în vederea înregistrării candidaturilor și a semnelor electorale la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, se constată următoarele: Analizând jurisprudența Curții Constituționale a României în materia contenciosului electoral prezidențial (a se vedea Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024), Biroul Electoral Central ia act de faptul că, în exercitarea de către curte a atribuțiilor exclusive de a,,veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României" (art. 146 lit. f) din Constituția României), respectiv de a-și stabili competența (art. 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), instanța de contencios constituțional a statuat în sensul că persoanele care candidează la alegerile pentru Președintele României trebuie să îndeplinească condițiile,,care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României", și anume să respecte Constituția și să apere democrația, condiții pe care candidatul trebuie să le îndeplinească încă de la momentul depunerii candidaturii sale, aceasta în contextul în care,,propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor" art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României.

Biroul Electoral Central, în considerarea prevederilor art. 11 alin (1) lit. B а), respectiv alin. (3) al aceluiași articol din Legea nr. 47/1992, constată că,, Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor", aceste dispoziții reprezentând reflexia dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 147 alin (4) teza a doua din Constituție, potrivit cărora,,De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor".

De altfel, chiar Curtea Constituțională, în Hotărârea nr. 2 din 5 octombrie 2024, statuează în sensul că efectele actuluijurisdicțional al Curții Constituționale se subsumează prevederilor art. 147 alin (1) și (4) din Legea fundamentală (a sevedea în acest sens considerentul 53 al hotărârii).

Subsecvent reținerii acestor premise esențiale, Biroul Electoral Central este în măsură să sublinieze împrejurarea că deciziile și hotărârile Curții Constituționale fac parte din ordinea constituțională și sunt general obligatorii, impunându-se erga omnes, așadar și autoritățilorpublice chemate să organizeze și să urmărească buna desfășurare a procesului electoral pentru alegerea Președintelui României, inclusiv Biroului Electoral Central.

Astfel, în luarea deciziilor privind înregistrarea candidaturilor pentru alegerea Președintelui României, Biroul Electoral Central este obligat, potrivit prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, să respecte și să valorifice, să dea eficiență statuărilorcu forță juridică constitutională ale instanței de contencios constituțional, așadar inclusiv celor pronunțate în exercitarea de către aceastaa atribuțiilor circumscrise obligației salede a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui României (Hotărârile Curții Constituționale a României nr. 2 și nr. 32/2024).

Prin urmare, atât Legea fundamentală, cât și Curtea Constituțională - prin jurisprudența sa obligatorie și pentru Biroul Electoral Central -, au configurat cadrul axiologic în care au loc alegerile pentru funcția de Președinte al României.

Astfel, condițiile de formă ale candidaturii, precum și cele speciale de fond, inclusiv declarația candidatului în sensul că îndeplinește condițiile legale pentru a candida, trebuie analizate, pe de o parte, în cheia conformității lor cu cadrul constitutional general, iar, pe de alta, în cheia subsidiarității lor în raport cu poziționarea 2 candidatului,în sensul manifestării de către acesta a unei atitudini de natură a aduce sau nu atingere cadrului constituțional.

Astfel, între aceste repere prestabilite, confirmate în jurisprudența obligatorie a Curții Constitutionale, Biroul Electoral Central nu poate da prevalență analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale, tranșate deja de curte.

De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curții Constituționale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carențe să fie înregistrată și să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituțională să fie pusă în situația infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiții de înregistrare a acesteia.

În această împrejurare, Biroul Electoral Central constată că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României a fost demarat în anul 2024, iar prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășuratîn baza HG nr. 756/2024 și a HG nr. 1061/2024, dispunând reluarea în integralitateaacestuia. Relevant pentru Biroul Electoral Central este faptul că hotărârea Curții Constituționale, anterior menționată, analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul prezentei verificări de legalitate, a înțeles să se raporteze la condițiile care rezultă din formula sacrosanctă a jurământului depus de persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept.

Or, statuările Curții Constituționale din Hotărârea nr. 32 din6 decembrie 2024, statuări obligatorii șipentru Biroul Electoral Central, conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Georgescu Călin, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate întrucât candidatul, prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăși obligația (expressis verbis prevăzută în Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 5 octombrie 2024) dea apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.

De altfel, anulând procesul electoral în curs și dispunând reluarea în integralitatea acestuia (inclusivcu privire la depunerea de candidaturi) ca urmare a conduitei candidatului de nerespectare a reglementărilor procedurii electorale, esențiale pentru democrație și statul de drept, Curtea Constituțională a tranșat implicit și general obligatoriu și cu privire la neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru înregistrarea candidaturii depuse de către candidatul Georgescu Călin, fiind inadmisibil ca, la reluarea procesului electoral, să se considere că aceeași persoanăîndeplinește condițiile pentrua accede la funcția de Președinte al României.

În concluzie, atât timp cât instanța de contencios constituțional a statuat deja cu privire la aspectele mai sus menționate, îndeplinirea celorlalte condiții de înregistrarea candidaturii și a semnului electoral, apare ca irelevantă.

3 Pe cale deconsecință, în aplicareaHotărârilor Curții Constituționale nr. 2 din 5 octombrie 2024, respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, șia dispozițiilorart. 147 alin (4) teza a doua din Constituție, art. 11 alin (1) lit. B a), respectivalin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) și (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6), precum și ale art.31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

BIROUL ELECTORAL CENTRAL DECIDE: Art. 1. - Respinge înregistrarea candidaturii domnului Georgescu Călin la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, cu nr. 5CAN/BEC/P.R.2025/07.03.2025, precum și a semnului electoral cu nr. 4/SEL/BEC/P.R.2025/07.03.2025. Art. 2.- Prezenta decizie se aduce la cunoștință publică prin afișarepe pagina de internet a Biroului Electoral Central. Cu drept de contestație la Curtea Constituțională în termen de 24 de ore. București, Nr.18 A 109.03.2025 PREȘEDINTE, Judecător Cristinel Grosu 2025 P.R. 4