Modul general în care UE și statele membre au reacționat în fața crizei umanitare din 2015 a fost aspru criticat internațional, multe voci cerând redirecționarea mai multor resurse către îmbunătățirea condițiilor de recepție și a programelor de integrare.

Climatul general nu a fost însă favorabil primirii refugiaților. Într-o Uniune care avea deja probleme cu un fenomen intern de mobilitate profesională care întindea la limită retorica publică din statele din vestul Europei, situația refugiaților nu a făcut decât să exacerbeze un context deja tensionat.

Acum, când Uniunea Europeană se pregătește oricum de Brexit, iar migrația a devenit una dintre prioritățile căreia Bruxelles-ul îi acordă o atenție sporită, Parlamentul European cere ca viitorul buget al UE să includă fonduri suficiente pentru a face față unor eventuale noi crize, explică eurodeputatul Siegfried Mureșan, într-un interviu acordat EURACTIV.ro.

„Parlamentul European nu a cerut o sumă exactă pentru migrație pentru că este greu de estimat în 2018 care vor fi nevoile în 2027. Ați văzut ce s-a întâmplat în actuala perioadă de programare bugetară, 2014 - 2020: au fost alocate sume mai mici pentru migrație și securitate pentru că aceste chestiuni nu reprezentau o provocare la momentul adoptării bugetului, în 2013”, spune Mureșan, vicepreședinte al Comisiei pentru buget din Parlamentul European.

 

„Ceea ce am cerut, la nivelul Parlamentului European, a fost, în primul rând, o alocare suficientă pentru abordarea problemei migrației, astfel încât să nu mai fim luați prin surprindere dacă vor apărea noi crize”.

Eurodeputatul PPE a precizat că viitorul cadru financiar multianual are nevoie de o mai mare flexibilitate pentru a putea finanța noi priorități care apar pe parcursul exercițiului bugetar prin alocări suplimentare, „fără să afectăm prioritățile UE asupra cărora am convenit la începutul cadrului financiar”.

 

Mulți europarlamentari s-au arătat nemulțumiți de mărimea bugetului propus de Comisia Europeană la începutul lunii mai. Dacă Parlamentul votase pentru o creștere a contribuțiilor naționale la 1,3% din Produsul Național Brut, bugetul creionat de comisarul Gunther Oettinger se bazează pe contribuții de 1,1% din PNB. Chiar și așa, bugetul va fi mai mare decât cel actual, deși ieșirea Marii Britanii din UE lasă un gol de peste 12 miliarde de euro anual.

O parte din statele net contributoare au criticat această abordare, susținând că „este nevoie de un buget mai mic pentru o Uniune mai mică”, dar Comisia trebuie să finanțeze - pe lângă vechile politici, cea agricolă și cea de coeziune, care se vor vedea cu fondurile tăiate - și noi priorități, precum apărarea, securitatea granițelor și migrația.

Descurajare sau dezvoltare?

La trei ani după criza refugiaților, alegerea fundamentală este între a lua măsuri de descurajarea a proceselor migratorii sau de a iniția proiecte care sprijină dezvoltarea în acest context. Reprezentantul UNHCR în România, Eduardo Yrezabal, este de părere că până acum o parte dintre statele membre au ales prima opțiune.

Într-un interviu publicat de EURACTIV.ro, Yrezabal a afirmat că „autoritățile din Europa au depus mai mult efort pentru a implementa măsuri de descurajare, decât pentru a stabili proceduri care să permită găzduirea oamenilor într-un mod mai sistematic și organizat în raport cu ceea ce am văzut în 2015”.

Desigur, situația nu este aceeași peste tot. De exemplu, în răspuns la criza din Libia, „țări precum Norvegia, Olanda, Franța, Germania stabilesc în mod foarte serios programe care să acorde spații de relocare pentru refugiați”, a explicat Yrezabal.

La nivelul UE, se vorbește tot mai mult de mutarea unei părți semnificative a fondurilor (de coeziune) dinspre Europa de Est spre țările din sudul UE (și pentru susținerea centrelor de primire și integrarea refugiaților).

„Deocamdată, acestea sunt doar zvonuri. Până la adoptarea legislației sectoriale care ar urma să definească obiectivele fondurilor structurale și de coeziune, criteriile de alocare și beneficiarii, astfel de ipoteze nu pot fi confirmate. Ceea ce se știe, însă, este că din fondurile structurale se vor putea finanța acțiuni care vizează integrarea pe termen lung a refugiaților”, notează Siegfried Mureșan.

„În schimb, pentru acțiunile pe termen scurt, Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare va rămâne principalul instrument folosit”, adaugă europarlamentarul.

Unde va ajunge bugetul?

În acest context, modul în care va arăta viitorul buget al Uniunii va avea o influență dramatică asupra tipului de programe care vor fi implementate. Până acum, principala resursă financiară pentru autorități a fost Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare, cu o valoare totală de 3,137 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

Propunerea Comisiei Europene este de creștere a alocărilor bugetare pentru Fondul pentru Azil, Migrație și Integrare până la 10,4 miliarde euro, spune Mureșan, care subliniază această creștere importantă „arată clar că acest instrument a devenit o prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene”.

„Dacă adăugăm și alocările pentru noul Instrument de Management Integrat al Frontierelor care însumează 9,3 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, precum și creșterea capacității Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă - Frontex de la 1.500 de angajați la 10.000 de angajați - avem o imagine mai clară asupra eforturilor pe care UE le va face în acest domeniu”, adaugă el.

Conform propunerii Comisiei Europene, pentru nou înființata rubrică bugetară dedicată migrației și managementului frontierelor, se vor aloca 34,9 miliarde de euro în perioada 2021-2027. Ca o comparație, pentru vechea rubrică bugetară pentru securitate și cetățenie pe care o găsim în bugetul multianual 2014 - 2020, au fost alocate 18 miliarde de euro, precizează Siegfried Mureșan.

Integrare?

Datele pentru 2017 arată o scădere semnificativă a cererilor de azil în UE, în raport cu anul 2016. În acest sens, anul trecut, aproximativ 700.000 de oameni au aplicat pentru azil, față de aproape 1.2 milioane cereri în 2016. Aceste numere sunt însă generale. Există cazuri particulare, în care statele au întâmpinat o creștere a cererilor de azil.

Un exemplu în acest sens este România. Aici, Inspectoratul General pentru Imigrare a procesat anul trecut 4.800 de cereri de azil, o situație care reflectă o creștere cu 150% a numărului de cazuri față de media ultimilor 12 ani, care a fost de 1500 de cereri pe an. Numărul acesta a fost, în cuvintele directorului adjunct al Direcției de Azil și Integrare, Eleodor Pîrvu, „un record absolut” pentru țară.

La Bruxelles, se pune un accent important pe protecția frontierelor, notează Siegfried Mureșan, evidențiind că, în propunerea Comisiei Europene privind viitorul cadru financiar multianual al UE, 21,3 miliarde de euro din cele 34,9 miliarde de euro dedicate rubricii bugetare migrație și managementul frontierelor vor merge către o mai bună gestionare a granițelor UE.

„Crearea unui corp permanent de 10.000 de grăniceri europeni la nivelul Frontex este o măsură concretă pe care Uniunea Europeană o propune tocmai pentru creșterea securității la nivelul granițelor”, spune europarlamentarul.

Însă, situația generală pe continent ridică întrebări privind capacitatea statelor membre din linia a doua să primească oameni recepționați în prima linie din sudul Europei, în eventualitatea unei noi crize internaționale, și deschide dezbateri în ceea ce privește nevoia de a dezvolta programe noi și mai performante pentru integrare care să asiste oamenii ce se află deja în Uniune.

În România, autoritățile au început deja să lucreze la o nouă propunere de modificare legislativă care să îmbunătățească programul de integrare, dar situația variază drastic pe continent.

Dar alte state membre au contrazis vehement părerile Comisiei Europene privind relocarea refugiaților, Polonia și Ungaria fiind cei mai vehemenți oponenți ai ordinelor de la Bruxelles. De cealaltă parte, statele din zona mediteraneeană simt că restul UE a făcut prea puțin pentru a mai lua din povara de pe umerii lor și puțini sunt cei care așteaptă ca liderii UE să agreeze o revizuire a legislației comunitare privind migrația și azilul, într-un summit programat la sfârșitul lunii iunie.