Leonard Orban a explicat că există "o coordonare bună" cu cele patru state din grupul de la Visegrad - Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia pe subiecte precum protecția mediului, dar și în alte dosare.

Însă, în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene, România nu împărtășește aceleași păreri cu celelalte patru state, în special cu două dintre ele - Polonia și Ungaria.

De ce nu colaborăm cu grupul de la Visegard

"Pe subiectul ăsta, răspunsul e foarte simplu: pentru că avem viziuni diferite, în special în comparație cu Polonia și Ungaria. Cehia și Slovacia sunt mai apropiate de poziția noastră. Dacă ne uităm la ce contribuție are grupul Visegrad la acest proces de dezbatere privind viitorul UE vedem că este o poziție relativ echilibrată, dar față de Polonia și Ungaria avem o viziune diferită. Noi sprijinim adâncirea integrării", a spus Orban.

Șeful Departamentului Afacerilor Europene a dat drept exemplu dorința statelor din acest grup de a transfera înapoi către statele membre UE competențe ale Uniunii, în timp ce România pledează pentru un transfer suplimentar de competențe pe măsură ce acest lucru este posibil și necesar.

"Noi credem că Uniunea trebuie să avanseze, nu cred că trebuie transferate înapoi competențe la state membre, ci dimpotrivă, în continuare, când va fi posibil, să fie transferate competențe la nivel european. Numai așa poți asigura o consolidare a proiectului european", a adăugat Orban.

"Cum să te asociezi cu un grup care nu împărtășește aceleași idei? Dacă pe alte subiecte, hai să spunem, nu e atât de grav, aici vorbim de un lucru fundamental, vorbim despre viitor, cum vedem viitorul UE", a explicat consilierul prezidențial.

De asemenea, în contextul adoptării Declarației de la Roma, Orban a denunțat atitudinea Poloniei, care a anunțat, după alegerea lui Donald Tusk la conducerea Consiliului European pentru un nou mandat, că va bloca decizii în cadrul UE.

"Sper să renunțe la ideea de a bloca o asemenea chestiune. Am văzut declarația ministrului de Externe, care a spus că va adopta de acum o tactică negativă. Nu cred că e inteligent. O asemenea abordare nu face decât să dea argumente celor care susțin Europa cu mai multe viteze", a spus el.

În privința Declarației de la Roma, care ar urma să fie semnată pe 25 martie, în cadrul unui summit UE și care ar putea să conducă la ideea unei Europe cu mai multe viteze, nu a dat mai multe informații, însă a afirmat că "trebuie să păstrăm un semn de întrebare dacă va fi semnat sau nu". Orban nu a exclus varianta ca România să nu semneze textul.

"Nu vreau să anticipez această decizie. Este una foarte grea. A bloca adoptarea unei asemenea declarații este un gest care nu numai că are o semnificație importantă din punct de vedere a imaginii, dar inclusiv poate să atragă consecințe puternic negative. Toate opțiunile sunt pe masă. Nu excludem nici această chestiune, dar mandatul e să negociem", a spus el.

"Dorința României este să fie cât mai aproape de nucleul care avansează la nivelul UE"

Șeful Departamentului Afacerilor Europene, a afirmat, totodată, că dorința României este să fie cât mai aproape de nucleul care avansează cel mai mult la nivelul UE și să depășească "handicapuri de dezvoltare".

"România este un stat care în momentul de față nu face parte din Zona Euro, din spațiul Schengen, dar, pe de altă parte, România s-a raliat sau se va ralia unor formule de cooperare consolidată, cum este exemplul Parchetului European. Dorința României este să depășească aceste handicapuri de dezvoltare și să fie cât mai aproape de nucleul care avansează cel mai mult la nivelul UE", a afirmat Orban.

"Riscul dezintegrării UE nu este major acum"

De asemenea, acesta a asigurat că riscul dezintegrării UE, invocat în ultima perioadă, nu este "major" în acest moment, dar există, totuși, această posibilitate în cazul în care Uniunea va insista în continuare pe ideea Europei cu mai multe viteze. Orban a reamintit și că președintele Klaus Iohannis a insistat la Bruxelles că țara noastră este împotriva ideii.

"Ni se pare că e cel mai logic să încercăm să avansăm cu toții, nu să lansăm formate de genul ăsta, care riscă să afecteze coeziunea internă a UE, să amplifice diviziunile și să conducă chiar la riscul de dezintegrare a proiectului european", a afirmat Orban.

OUG 13, un deserviciu. "Se consolidează în UE neîncrederea față de România"

Consilierul prezidențial Leonard Orban a mai subliniat, la Digi 24, că adoptarea OUG 13 a fost un "deserviciu" major pentru România, care a consolidat în UE neîncrederea în țara noastră și în ireversibilitatea reformelor din ultimii ani.

"Nu cred că putem să ne facem un deserviciu mai mare decât cel pe care l-am făcut cu adoptarea OUG 13. Practic, am dat argumente celor care au spus și care ne-au blocat în ceea ce privește spațiul Schengen că nu suntem convinși că progresele, care sunt remarcabile, sunt ireversibile", a spus Orban.

Leonard Orban a afirmat că România a arătat astfel că reformele nu sunt ireversibilite și "oricând se poate întâmpla ceva ca lucrurile să se întoarcă", ceea ce a afectat și credibilitatea României la Bruxelles.

"E bine că OUG 13 a fost abrogată și e un lucru care a fost văzut pozitiv. Dezastrul nu a fost foarte mare. E evident că s-a consolidat lipsa de încredere în faptul că noi suntem capabili să asigurăm această ireversibilitate. Există o anumită neîncredere, clar, la nivelul instituțiilor europene, la nivelul unor state membre, cu privire la direcția noastră", a spus consilierul prezidențial.

De asemenea, Leonard Orban a afirmat că MCV trebuie să se finalizeze "mai devreme sau mai târziu", pentru că nu este benefic României în acest moment.

"El este tratat într-o cheie politică, nu numai la București, și de către state membre și instituții europene. Pot să vă dau exemple foarte clare când existența MCV a fost utilizată de anumite state membre sau de anumiți actori contra unor interese pe care le-am avut. Cel mai simplu exemplu e aderarea la Spațiul Schengen", a spus el.

Emisiunea integrală cu declarațiile consilierului prezidențial Leonard Orban.