Guvernul Ciolacu 2, reunit luni, de la ora 13:00, în ședință, a adoptta așa-numita Ordonanță-trenuleț, care prevede măsuri economice drastice, printre care înghețări de pensii, salarii și alocații.

UPDATE

Ministrul Finanțelor Tanczos Barna, a declarat la finalul ședinței de Guvern că "România are nevoie de o corectare amplă a nivelului de cheltuieli publice, este fără tăgadă, iar această ordonanță ne ajută să intrăm într-o zonă de credibilitate, necesară pentru a corecta traiectoria construcției bugetare".

"Anul următor este un an al solidarității, în care economia trebuie să se sprijine în primul și în primul rând pe mediul privat, pe investițiile publice masive, finanțate de la bugetul european și din cel național, dar avem nevoie și de acele reașezări fiscale în zona mediului privat, astfel încât să menținem atractivitatea investițională a României. Situația nu este ușoară. Înțelegem nemulțumirile. Venim după ani grei de pandemie, de inflație, criza energiei, război la graniță și un an electoral destul de complicat", a spus ministrul.

El a adăugat că "oamenii au trecut prin foarte multe încercări" și este normal ca statul, în momentul în care se confruntă cu o asemenea situație, să se uite în propria ogradă și să răspundă cerințelor mediului privat, dar și așteptărilor cetățenilor, să taie masiv din propriile cheltuieli, să devină un stat mai suplu, să devină un stat care își respectă cetățenii, un stat care oferă servicii publice de calitate la un cost mai mic.

"Asta înseamnă reașezarea, asta înseamnă ajustarea multisectorială. Spre comparație, față de aceste tăieri de cheltuieli bugetare de peste 120 de miliarde de lei, pe partea de venituri sunt afectate acele întreprinderi mici și mijlocii și acele persoane fizice care vor contribui cu aproximativ 7 miliarde de lei la acest nou echilibru. Practic, 95% din efort se dorește să fie făcut pe partea statului român, așa cum am spus, cu direcție către un stat mai suplu, un stat care își respectă mai mult antreprenorii și cetățenii", a continuat acesta.

+++

Ciolacu susține că OUG-trenuleț nu este nici a "austerității", nici a "sărăciei", iar el nu își propune să fie popular în noul mandat

Premierul a precizat că ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar și datele venite în decembrie de la Comisia Națională de Prognoză "au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor", iar "situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România".

"Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor. Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli și spitale și pentru a achita datoriile din urmă", a continuat acesta.

"Nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore. Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore. Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români. 

De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță-trenuleț pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal.  Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României. 

Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de școli și spitale. Am structurat această ordonanță pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale din PNRR", a mai continuat premierul.

"Adoptăm azi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25%, apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice”, a spus premierul.

Guvernul va prelua "un model deja consacrat" și va înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor.

"Precizez că în acest departament vor veni specialiști din alte zone guvernamentale, care vor lucra pro bono. În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației", a explicat Marcel Ciolacu.

De asemenea, premierul român a anunțat că se elimină toate facilitățile fiscale și se creează un sistem fiscal echitabil.

"Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducem impozitul pe construcțiile speciale și aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în fața noastră fiind țări precum Ungaria care are 15%, Polonia cu 19% sau Cehia cu 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%", a spus Ciolacu.

Acesta a făcut un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizeze profiturile.

"Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Deci plătiți toți corect sau plecați", a fost mesajul lui.

Marcel Ciolacu a avut și un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici.

"Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului. De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României", a continuat el.

Ca prim-ministru, Ciolacu a declarat că este pregătit pentru orice critică. "În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate altfel", a conchis Marcel Ciolacu.

Ce prevede OUG-trenuleț

Printre cele mai importante măsuri se numără înghețarea pensiilor și salariilor bugetarilor pentru anul 2024, măsură care va afecta milioane de cetățeni. De asemenea, se preconizează o tăiere a primelor didactice pentru profesori, în contextul în care sectorul public este supus unui plan de austeritate.

Un alt punct major al ordonanței vizează companiile de stat, care vor fi obligate să majoreze prețurile serviciilor cel puțin cu rata inflației pentru 2024, în cazul în care nu au aplicat deja creșteri de prețuri suficient de mari în acest an. Aceste măsuri vor afecta, printre altele, serviciile de utilități și transport public.

În plus, Guvernul a decis suspendarea decontării cheltuielilor pentru repatrierea rudelor decedate în străinătate. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe va putea aloca fonduri în cazuri de urgență, în situații unde familiile nu pot suporta integral costurile repatrierii.

Pe de altă parte, în cadrul unui efort de reducere a cheltuielilor guvernamentale, ordonanța include măsuri de restrângere a aparatului administrativ. Astfel, numărul secretarilor de stat va fi redus cu aproximativ 50%, iar numărul agențiilor guvernamentale ar urma să scadă cu aproximativ 25%.

O altă reducere se eferă la alocațiile financiare pentru partidele politice, care vor primi o sumă mai mică din PIB, de doar 0,01%, față de 0,04% cât este în prezent.

De asemenea, ordonanța prevede o limitare a cheltuielilor instituțiilor publice pentru mobilier și mașini, măsură destinată să reducă cheltuielile administrative.

Ordonanța vine într-un context economic dificil, în care România trebuie să își ajusteze cheltuielile publice pentru a se conforma angajamentelor față de Uniunea Europeană și pentru a răspunde provocărilor economice interne și externe.

Măsurile Guvernului, primite cu proteste

Sindicatele din penitenciare anunță că angajați din sistemul penitenciar și polițiști vor participa, luni, la un protest care va avea loc în fața sediului Guvernului, angajații din ceste domenii fiind nemulțumiți de „tăierile salariale” și avertizând: „Criza financiară generează criză socială”. Ei acuză ”noua formă de sclavie modernă” impusă de Ordonanța trenuleț, care va fi aprobată luni de Guvern, potrivit News.ro.

Reprezentanții Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) sunt prezenți, luni,la Palatul Victoriei, pentru a depune fizic la registratura Guvernului lista cu cei peste 35.000 de semnatari ai petiției „Scoateți trenulețul din ordonanță!” lansată în urmă cu mai puțin de 24 de ore în spațiul public cu scopul de a elimina prevederile cuprinse în cadrul proiectului de Ordonanță de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru anul 2025 care limitează reducerea la transportul feroviar pentru studenți.

Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater" solicită Guvernului și liderilor partidelor aflate la guvernare să-și respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai - iunie 2023 și să nu înghețe salariile angajaților din învățământ, așa cum apare în proiectul de ordonanță de urgență privind unele măsuri bugetare (ordonanța „trenuleț”).

De asemenea, consideră sindicaliștii, acest proiect vine și cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învățământului românesc. În acest context, sindicaliștii amenință cu proteste în Piața Victoriei din Capitală.

Federația Patronală a Energiei (FPE) își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcțiilor speciale (așa numita "taxă pe stâlp”), inclusă în cea mai recentă versiune a Ordonanței "Trenuleț", și consideră că această taxă este excesivă și ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice. Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) atrage atenția asupra unui nou val de măsuri fiscale care riscă să destabilizeze mediul de afaceri din România și precizează că majorarea impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, reprezintă o promisiune încălcată și o lovitură directă dată investitorilor.

Potrivit ANAT, Guvernul recurge la măsuri luate din pix, fără o minimă consultare cu mediul de afaceri, care este direct afectat.