UPDATE

Parteneriatul strategic a fost semnat în jurul orei 11:20 de către premierii României, Ungariei, Georgiei și președintele Azerbaidjanului, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

+++

Ceremonia a avut loc la Palatul Cotroceni, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Acordul a fost semnat de președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, prim-ministrul Nicolae Ciucă, și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Acesta se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securității energetice naționale și regionale și a conectivității în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potențialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică și creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național.

Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar și tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România și Azerbaidjan, via Georgia și Marea Neagră, și, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria și restul Europei, prin sistemul european de transport.

Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, și Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în același timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway. 

Este vorba despre un cablu de aproape 1.200 de kilometri, care ar urma să fie gata în șase ani.

+++

Ursua von der Leyen a declarat la București că UE a reușit să compenseze întreruperea aprovizionării cu petrolul rusesc, iar "întemeierea viitorului" se bazează pe un concept de energie sigură și curată, dar și pentru independența aprovizionării cu energie electrică”.

Aceasta a lăudat parteneriatul, pe care l-a numit unul fiind "deosebit de ambițios", în contextul în care cablul care va traversa Marea Neagră va duce energie verde și în Republica Moldova, dar și în Ucraina.

La rândul său, președintele Klaus Iohannis s susținut că, în contextul războiului, trebuie să fim solidari și să cooperăm mai bine în privința provocărilor comune.

"Având în vedere contextul actual de securitate din cauza agresiunii militare împotriva Ucrainei trebuie să cooperăm mai bine și să dăm dovadă de mai multă solidaritate pentru a aborda obstacolele actuale. Acest acord constituie un cadru pentru cooperarea pe termen lung între țările noastre într-o serie de domenii foarte importante, mai întâi producția, transportul și comercializarea de energie, apoi dezvoltarea unei noi infrastructuri, inclusiv a unui cablu submarin prin Marea Neagră, apoi proiecte cu privire la hidrogenul verde și apoi eficiența. Este vorba despre un acord ambițios care arată că putem să aducem împreună o contribuție serioasă la întărirea securității energetice europene și va contribui la o creștere durabilă a cooperării în regiune", a spus Iohannis.

Și premierul Nicolae Ciucă a transmis că acest acord răspunde nevoii urgente de decarbonizare a sectorului energetic, sporind, în același timp, securitatea energetică.

"Prezența dumneavoastră aici, doamnă președintă Von der Leyen, este, de asemenea, o confirmare a importanței strategice a acestui acord din perspectiva conectivității UE. Pe timp de criză, trebuie să rămânem uniți și să punem laolaltă potențialul și resursele noastre. România este angajată să investească în producția de energie și în infrastructura energetică, iar în cooperare cu partenerii noștri, vom promova securitatea energetică pentru statele noastre și pentru regiune", a spus Ciucă.

El a mai adăugat că România va juca un rol important ca țară de tranzit și hub energetic regional, oferind alternative vecinilor și partenerilor noștri din UE, dar și Republicii Moldova și Ucrainei.

Premierul consideră și că Acordul ne va permite să facem față mai bine provocărilor comune care afectează securitatea energetică, cum ar fi actuala criză energetică exacerbată de război, de efectele pandemiei de COVID-19, precum și de presiunea inflației.