"Normele actuale sunt depășite de realitățile pieței și de evoluțiile tehnologice, fiind adoptate acum 22 de ani, astfel încât acestea nu mai răspund provocărilor actuale. În plus, se trasează cadrul legal pentru următoarea inovație care va avea loc în tot spațiul european: identitatea digitală", spune PNL într-un comunicat de presă.

Proiectul prevede că, în anumite condiții, semnătura electronică va avea efecte juridice identice cu semnătura olografă, adică semnătura de mână.

De asemenea, sunt clarificate condițiile de utilizare și efectele juridice ale tuturor tipurilor de semnătură electronică, în funcție de gradul de încredere al fiecăreia, semnătura electronică simplă, semnătura electronică avansată și semnătura electronică calificată, care prezintă cel mai înalt grad de încredere. 

În plus, noua lege definește semnătura electronică simplă și reglementează un nou tip de semnătură electronică, aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituție publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcționarilor publici din cadrul acelei entități, ci și cetățenilor. Mai mult, proiectul răspunde necesităților pieței și oferă companiilor posibilitatea de a agrea în relațiile dintre ele efectele juridice pe care înțeleg să le confere semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice simple.

Având în vedere sensibilitatea informațiilor private implicate, proiectul acordă o atenție deosebită protecției datelor cu caracter personal, necesității impunerii unor măsuri sporite de securitate cibernetică și protecției utilizatorilor semnăturii electronice.

Din acest motiv, legea conține și sancțiuni. Astfel, legea trasează întreg cadrul normativ în care se vor derula serviciile de încredere și condițiile de dobândire, în România, a calității de prestator de servicii de încredere.

Printre semnatari sunt președintele PNL și al Senatului, Nicolae Ciucă, și ministrul Energiei, Sebastian Burduja.