Parlamentarii PNL Daniel Fenechiu și Gabriel Andronache au depus propunerea legislativă prin care președintele României poate candida, în ultimele 3 luni ale mandatului, ca independent pe listele unui partid sau alianță la alegerile parlamentare.

Proiectul, depus miercuri, modifică, în acest sens, articolul 52 din legea privind alegerea Senatului și Camerei Deputaților, potrivit Agerpres.

"Președintele României, în funcție de data alegerii Camerei Deputaților și Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent pe listele unui partid politic, a unei alianțe politice sau a unei alianțe electorale pentru obținerea unui mandat de senator sau de deputat. În cazul în care este ales senator sau deputat, președintele României este obligat, după validare, să opteze între calitatea de senator sau deputat și cea de președinte", prevede proiectul.

Inițiatorii arată, în expunerea de motive a proiectului, că articolul 52 din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente este reglementată interdicția expresă pentru un independent de a candida pe listele unui partid sau alianțe politice ori electorale.

"Dispoziția legală instituie la modul absolut această interdicție, deși există cel puțin o situație care, nereglementată, constituie o veritabilă încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv a dreptului constituțional de a fi ales prevăzut de art.37 din Constituție. Situația care este necesară a fi reglementată în procedură de urgență este situația Președintelui României, aflat în exercitarea mandatului, care nu are dreptul de a candida la alegerile generale în cazul în care alegerile pentru Senat și Camera Deputaților se desfășoară în același an cu data la care ajunge la termen mandatul de președinte pe care îl exercită", arată aceștia.

De asemenea, inițiatorii mai menționează că necesitatea modificării legislative rezultă și din "jurisprudența Curții Constituționale care a consacrat obligația reglementării situației care constituie obiectul de reglementare al prezentei propuneri legislative".

Potrivit acestora, "soluția legislativă nu este o noutate în dreptul pozitiv românesc, fiind normă în vigoare în perioada 2004 - 2008 ( art.5 alin.7 din Legea nr.373/2004)".

"Soluția legislativă își justifică urgența deoarece suntem în situația în care unor cetățeni le este interzis dreptul de a fi aleși, deși îndeplinesc toate condițiile constituționale și legale de a exercita acest drept. Soluția legislativă respectă recomandările Comisiei de la Veneția, deoarece este în favoarea lărgirii conținutului dreptului de a fi ales, ci nu restrânge acest drept electoral fundamental. Precizăm că măsurile propuse prin prezentul act normativ nu sunt de natură a afecta drepturile electorale, în înțelesul stabilit de jurisprudența Curții Constituționale a României (de exemplu Deciziile Curții Constituționale a României nr. 1189/2008, nr. 1248/2008, nr. 1221/2008 și nr. 47/2018), respectiv Codul de bune practici în materie electorală, și nici nu îngreunează organizarea și desfășurarea alegerilor. Prezenta inițiativă legislativă nu are un impact asupra bugetului de stat", mai precizează cei doi inițiatori în expunerea de motive.

Inițiatorii au solicitat procedură de urgență în dezbaterea și adoptarea actului normativ.

Proiectul va intra mai întâi în dezbaterea Senatului și apoi a Camerei Deputaților, care este for decizional.

G4Media.ro a dezvăluit acum două zile că președintele Klaus Iohannis intenționează să candideze pe listele PNL.

Klaus Iohannis a încercat să obțină o funcție importantă în plan internațional, însă nu a reușit. Și-a anunțat candidatura la șefia NATO, dar s-a retras după ce a devenit clar că nu are nici o șansă în fața lui Mark Rutte. Nici la Bruxelles nu a reușit să negocieze o poziție importantă în arhitectura UE, de președinte al Consiliului European sau o poziție relevantă în Comisia Europeană.

Situația nu este nouă, notează HotNews.ro. Potrivit sursei citate, Ion Iliescu, fostul președinte al României, a beneficiat de un articol cu dedicație în 2004 pentru a putea candida la parlamentare. De altfel, nu există diferențe între amendamentul din 2004 și cel din 2024.

Tot HotNews.ro scrie că social-democrații au declarat că vor vota proiectul depus de PNL. Legea trebuie să fie modificată până la mijlocul lunii octombrie, data la care sunt depuse listele pentru parlamentare. 

Administrația Prezidențială a transmis un mesaj prin care precizează că președintele Klaus Iohannis nu va demisiona din prima funcție în stat înainte ca mandatul său să se încheie. 

Șefa USR, Elena Lasconi, susține că Iohannis nu a venit nici măcar o singură dată în fața Parlamentului să vorbească despre lista lungă de teme importante pentru societatea românească, însă acum folosește PNL și "se gudură pe lângă PSD ca Parlamentul pentru care n-a avut pic de respect să dea o lege pentru el".

"Îi rog pe liberalii care au mai rămas în PNL să nu devină marionete ale unui președinte care ne-a păcălit pe toți. Să nu susțină proiectul de lege depus de unii din PNL, proiect care i-ar permite lui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare. Pot înțelege că PSD va executa ordinele lui Iohannis, pentru că îi datorează venirea la guvernare, dar nu pot înțelege tupeul și cinismul dus la extrem. Mandatul președintelui a fost unul contrareformist, nu este de mirare că a ajuns să-l copieze pe Ion Iliescu, tătucul statului mafiot care îi asuprește pe români de 35 de ani. În ultimul an, propaganda iohannistă ne-a asigurat că președintele are nenumărate opțiuni de a-și continua cariera la nivel internațional, însă iată că realitatea era alta. În realitate, Iohannis este un politician mediocru și toată lumea – și la NATO, și la UE – a înțeles că un personaj atât de leneș și fără pic de consistență nu poate ocupa un rol important. De altfel, el nu a primit nici măcar un post de reprezentare la UE", a scris Lasconi într-un mesaj pe Facebook.

Ea se întreabă cum e posibil ca Parlamentul României să se preocupe acum, pe final de mandat, de o lege specială pentru Iohannis, când de ani, „îngroapă” proiectele USR care chiar au importanță pentru români, cum sunt corectarea nedreptăților din legea pensiilor, tăierea pe bune a pensiilor speciale, scăderi de taxe?

"PNL să nu uite că Parlamentul este al României, NU al lui Iohannis! PNL să nu uite că românii au votat la referendum, în 2009, scăderea numărului de parlamentari la 300. După 15 ani, avem tot 466. Asta nu era o prioritate?”, încheie președinta USR.