"Având în vedere faptul că, în anul 2024, vor avea loc alegeri pentru Camera Deputaților și Senat și că, în actualul context internațional România are nevoie de stabilitate politică și economică pentru următorul ciclu electoral, propunem următoarele modificări legislative:

- majorarea pragului electoral de la 5% la 7% din totatul voturilor valabil exprimate la nivel național pentru a asigura formarea unor majorități stabile și stabilitate guvernamentală;

- eliminarea unei prevederi discriminatorii din cuprinsul articolului 94, alin.(2), respectiv coesistența unui alt prag (”20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puțin 4 circumscripții electorale pentru toți competitorii electorali”), în condițiile în care senatorii/deputații reprezintă, potrivit Constituției României (art.61), reprezintă în integralitate poporul român, nu doar în 4 circumscripții electorale”, se arată în proiect.

Șicanele dintre PNL, PSD și UDMR au început în iunie, atunci când maghiarii au fost scoși de la guvernare.

De-a lungul anilor, bazinul electoral al UDMR s-a păstrat constat, astfel că Uniunea a luat mereu la alegeri între 5% și 6% dintre voturi. Dacă proiectul de lege este adoptat de Parlament și promulgat de președinte, șansele ca maghiarii să mai intre în viitorul Legislativ sunt minime.

Analistul politic Cristian Pârvulescu a comentat pentru Digi24.ro propunerea legislativă.

El consideră că "o astfel de propunere nu este democratică” și reamintește că liberalii și partenerii lor din CDR au adoptat în anul 2000 o modificare similară, respectiv ridicarea pragului de la 3% la 5%, fapt care a dus la dispariția țărăniștilor din Parlament. 

"Pragul electoral de 5% este deja un prag electoral foarte mare, care are consecințe asupra reprezentării democratice în România. Pragul de 7% este unul imens. Țările care vor să construiască o democrație nu ridică pragul, ci îl scad. Spre exemplu la 2%, uneori chiar la 1%, sunt și praguri de sub 1%, de 0,8% în Occident. Acest prag va acționa împotriva partidelor mici. Nu va afecta în nici un fel AUR, poate afecta în anumite condiții USR și cu siguranță REPER va fi afectat. UDMR va fi afectat în egală măsură.

Dacă acest proiect de lege este îndreptat împotriva UDMR este cu atât mai rău. Pentru că eliminarea reprezentării UDMR va complica foarte mult ecuația etnică. Cu riscuri pe care nu le putem calcula în momentul de față. O astfel de propunere nu este democratică. Ne trimite către Turcia, nu spre Olanda. Ridicarea pragului în anul 2000, cu ieșirea PNȚCD din Parlament, a avut ca și consecință întărirea extremei drepte, cu un PRM care a fost umflat în mod artificial și care a generat probleme cu care ne confruntăm și astăzi. Adică a întărit tendința extremistă în electoratul românesc”, a spus acesta.