”Pregătim bugetul pentru anul viitor, asupra căruia ne vom consulta cu partenerii sociali. Vreau să fie foarte clar: în 2024 nu creștem taxele și impozitele și nu vom introduce taxe noi care să-i împovăreze pe români și mediul de afaceri. Căutăm soluții să reducem impozitarea muncii și să continuăm măsurile de creștere a veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii și printr-o mai bună colectare, inclusiv îmbunătățirea managementului la ANAF și Vămi. Facem la nivel guvernamental toate demersurile pentru a începe anul 2024 cu bugetul adoptat, pentru a avea predictibilitatea necesară mediului de afaceri”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu, citat într-un comunicat de presă.

Consultările cu partenerii sociali, în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social vor continua și cu privire la nivelul salariului minim pe economie garantat în plată.

”Guvernul va lua o decizie privind salariul minim doar după ce va fi agreată cu partenerii sociali”, a subliniat șeful Executivului.

La întâlnirea cu sindicatele și patronatele au fost discutate și alte teme de interes precum asigurarea forței de muncă, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene.

De asemenea, a fost discutat în primă lectură ordinul ministrului Muncii și Solidarității Sociale privind stabilirea sectoarelor de negociere colectivă și a fost analizat regulamentul privind colaborarea în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, conform noii Legi a Dialogului Social.

+++

Un studiu comparativ realizat de Romanian Business Leaders (RBL) privind impozitarea veniturilor din salarii în 16 țări europene, analizând cotele de impozit și contribuții sociale care se aplică salariilor, pentru două praguri de venituri: echivalentul a 1.000 euro brut și, respectiv, a 3.000 euro brut pe lună, relevă faptul că impozitarea muncii în România este printre cele mai împovărătoare raportat la costul total suportat de angajator. 

Salariații români rămân cu cei mai puțini bani în mână după plata impozitelor și taxelor către bugetul de stat, comparativ cu restul țărilor analizate. La un calcul simplu rezultă că pentru un salariu brut lunar de 1.000 euro (5.000 lei), românii au cel mai mic salariu net. În timp ce un angajat român rămâne în mână cu 572 de euro, comparativ cu acesta, un angajat bulgar rămâne cu 653 de euro, iar unul olandez cu 746 de euro. 

Principalul motiv pentru această situație este faptul că, deși are o cotă unică de impozitare a veniturilor din salarii, România se află printre cele 6 țări (dintre cele 16 analizate) în care contribuțiile sociale se aplică neplafonat asupra veniturilor din salarii. În același timp, majoritatea țărilor analizate care au impozit progresiv sau cote diferențiate de impozit, au contribuțiile sociale plafonate maximal, pentru a echilibra povara fiscală totală asupra muncii.

Studiul comparativ atrage atenția asupra faptului că, în absența unei plafonări maximale a contribuțiilor sociale (CAS și CASS), orice mărire de fiscalitate (precum un impozit progresiv) în țara noastră ar conduce la o scădere și mai mare a salariului net pe care un angajat român l-ar primi comparativ cu salariații din celelalte țări analizate și la o erodare și mai accentuată a puterii de cumpărare comparativ cu țările vecine. În schimb, o plafonare a contribuțiilor sociale, în paralel cu implementarea unor deduceri mai mari, mai ales pentru salariile mici, ar permite o eventuală ajustare a cotei unice de impozit pe salarii pentru a echilibra această povară fiscală prin redistribuirea ei în mod echitabil în societate.