Astfel, cele 26 de persoane care și-au depus candidaturile la Parlament aspiră la ocuparea a șase mandate complete de membru în Colegiul Director al CNCD și un rest de mandat pe o perioadă de trei ani.

CNCD este autoritatea de stat autonomă, aflată sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării, este garant al respectării și aplicării principiului nediscriminării și funcționează în baza Ordonanței Guvernului nr.137/2000 republicată, privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. 

Pe cine au propus partidele parlamentare să ocupe cele șapte funcții

UDMR l-a propus pe Asztalos Csaba Ferenc, devenit în 2002 membru în Consiliul Director al CNCD, președinte în 2005, iar apoi reales președinte pentru încă un mandat pe 26 aprilie 2010.

Asztalos Csaba a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Oradea, este doctor în drept la Universitatea din București, iar în 2003 a absolvit Școala Internațională pentru studierea Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim.

Minoritățile Naționale l-au propus pe Dincă Ilie, în prezent membru în Colegiul Director al CNCND din 2005. În perioada 2009-2013 a fost președinte al Agenției Naționale pentru Romi, iar în 2013-2015 a ocupat funcția de vicepreședinte la Partida Romilor.

Este licențiat în Științe Administrative la SNSPA și doctor al Universității de Stat din Moldova.

USR merge pe mâna Cătălinei Olteanu, coordonator în cadrul Agenției de Dezvoltare Comunitară Împreună și fost expert în Educație Interculturală la Institutul de Științe ale Educației.

Olteanu a absolvit masterul la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București.

PMP l-a lansat în cursă pe Ionuț Mavrichi, fost consilier patriarhal al Bisericii Ortodoxe Române în perioada 2016 - 2019. Mavrichi este doctor al Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București și doctor în sociologie.

Mavrichi a avut mai multe ieșiri publice homofobe și a fost unul dintre semnatarii unei scrisori publice adresate chiar către CNCD în care se afirma că ”homosexualitatea nu este o stare de normalitate, ci o boală spirituală", așa cum reiese dintr-un material publicat de Libertatea.

De asemenea, Patriarhia Română s-a delimitat de Ionuț Mavrichi după ce PMP l-a propus pentru a prelua funcția din cadrul CNCD.

"Biserica Ortodoxă Română nu a făcut și nu face propuneri de candidați pentru nicio funcție într-o instituție publică, preotul Ionuț Mavrichi fiind exclusiv propunerea PMP pentru CNCD", arată BOR într-un comunicat de presă.

PNL a făcut două propuneri, una pentru funcția de membru cu mandat întreg, în persoana Claudiei Sorina Popa, iar cealaltă, pentru un rest de mandat, în persoana Mariei Moța.

Maria Moța este licențiată în Științe Juridice la Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, a fost avocat în Uniunea Națională a Barourilor din România (Gorj) și expert jurist în Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome.

Moța mai arată în CV-ul său că a redactat plângeri la CEDO.

Claudia Sorina Popa ocupă din 2010 funcția de membru în Consiliul Director al CNCD, este licențiată a Facultății de Drept "Dimitrie Cantemir" din Cluj-Napoca, a fost director de programe și strategii de accesare a fondurilor europene, dar și cercetătoare la Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad.

Grama Horia, deputat de Covasna în perioada 2008 - 2016, și-a depus cererea de a candida, dar a făcut o greșeală gramaticală. Acesta a scris: "(...) prin prezenta î-mi depun candidatura la funcția de membru (...)".

Grama a absolvit Facultatea de Mașini și Instalații Miniere din Petroșani și are un master în Modernizarea Instituției Prefectului la Institutul Național de Administrație. A mai fost director general, director comercial și șef de birou mecanico-energetic la Perla Covasnei.

Ulterior a devenit prefect de Covasna, ca mai apoi să ajungă director la compania S.C Tușnad S.A. (Detalii despre CV-ul complet).

Actualul senator PSD Adrian-Nicolae Diaconu a intrat și el în cursa pentru un loc la CNCD. Este fost șef al IPJ Timiș, licențiat în Științe Juridice la Academia "A. I. Cuza" din București și doctor în "Îmbunătățirea Calității Activităților în Administrația Publică prin Pârghii Specifice Managementului Resurselor Umane".

În 2014, Diaconu a fost achitat într-un dosar de furturi auto, vechi de peste 15 ani, la zece ani de la trimiterea în judecată, prin aplicarea legii penale mai favorabile după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal și prin prescrierea faptelor, arată România Liberă.

Fostul europarlamentar Doru Frunzulică și-a depus și el candidatura. A intrat în Parlamentul European în 2014 din partea Uniunii Naționale pentru Progresul României (UNPR), iar apoi s-a înscris în PSD.

A absolvit Colegiul de Studii Strategice și Economia Apărării, Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall - Germania și doctor în economie la Academia de Studii Economice din București.

Pe 14 martie, poziția Grupului S&D a fost în favoarea adoptării unei Rezoluții în Parlamentul European care stabilea că Rusia nu mai e un partener strategic al UE, dar numeroși membri nu au respectat decizia. Printre ei s-a numărat și Doru Frunzulică. (Detalii aici)

La începutul lunii iulie 2019, Frunzulică a fost numit de premierul de atunci, Viorica Dăncilă, șeful Departamentului pentru Armamente din MApN.

Și șefa femeilor social-democrate din Teleorman, Tatiana Sandu, numită în 2017 vicepreședinte al CNCD, s-a înscris pentru un post în Consiliul Director.

Tatiana Sandu a fost funcționar public la Trezoreria Turnu Măgurele, unde "a administrat bilanțuri”, iar în ultimii 10 ani a fost director economic la SC Apa Serv SA Teleorman, timp în care  s-a ocupat cu "rezolvarea eficientă a obiectivelor și problemelor specifice direcției economice și comerciale”. Adevărul.ro scria în 2018 că doar carnetul de partid a recomandat-o pe Sandu la CNCD, căci condițiile impuse de lege n-au fost respectate, dat fiind captul că articolul 23 din Ordonanța 137/2000, cadrul legal după care funcționează CNCD, le impune membrilor Colegiului Director al instituției mai multe condiții, printre care și experiența în domeniu.

Pe lista aspiranților la un loc în CNCD apare și Radu Potcoavă, regizor, scenarist și scenarist de film freelancer. 

În scrisoarea de intenție atașată candidaturii depuse la Parlament, Radu Potcoavă spune: "M-am născut și am copilărit într-un cartier muncitoresc al Bucureștiului. În cele două scări de bloc eram cam 30 de copii. La patru stătea Țiganul, la șase, Jidanul. La opt, Blondul. Pe scara vecină era Moldoveanu, îi spuneam așa pentru că era cam murdar și mirosea. Și Bozgorul, băiatul ambițios cu origini maghiare. Mai sus cu un etaj, Cioara. Erau și alte porecle, ce făceau referire la mici defecte fizice de care, evident, eram fericiți să râdem. (...)".

Pe lista celor înscriși pentru o funcție în Consiliul Director al CNCD se mai numără:

Luminița Gheorghiu - actual membru în Colegiul Director (Detalii CV);

Bencze Marta-Iozefina - vicepreședinte PNL Galați, activistă a drepturilor persoanelor cu dizabilități (Detalii CV);

Andrei Bursuca - a ocupat funcții de conducere în mai multe firme din Brăila și se descrie ca fiind "în plină maturitate intelectuală și fizică" (Detalii CV);

Lavrin-Ioan Covaci - avocat și fost membru BEC din partea PSD la alegerile prezidențiale din 2019 (Detalii CV);

Florin Danciu - consilier parlamentar în Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților (Detalii CV);

Ioana Enache - avocat colaborator la "SCA Neacșu și Asociații" (Detalii CV);

Noni-Emil Iorache - consilier în Guvernul României la Direcția Guvernare Deschisă și Relația cu Societatea Civilă (Detalii CV);

Cristian Jura - actual membru in Colegiul Director al CNCD (Detalii CV);

Luminița Gabriela Pruteanu - a atașat un CV format din diplome de absolvire și o diplomă de organizator a unui eveniment în Parlament (Detalii CV)

Valentina-Filofteia Șerban - Specialist în Comunicare și PR și solistă de muzică populară (Detalii CV);

Daniela Ștefănescu - Consilier superior în cadrul Corpului de Control al premierului (Detalii CV);

Dan Tanasă - Marketing manager la o companie privată, fost consilier în Parlamentul European (Detalii CV);

Laurențiu Tănase - Fost secretar de stat pentru Culte și fost membru în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (Detalii CV);

Mădălina Tomescu - Președintă a Centrului European pentru Promovarea Nediscriminării și Egalității de Șanse (Detalii CV);

Daniela Tontsch - Membră a Consiliului Director al Institutului Român pentru Drepturile Omului (Detalii CV);

La finalul lunii octombrie 2018, Daniel Gheorghe și Ben-Oni Ardelean voiau desființarea CNCD, afirmând că instituția are conotații ideologice și încalcă libertatea expresiei.

Contactat atunci de EURACTIV România, Asztalos Csaba susținea că existența Consiliului este o cerință a Comisiei Europene.

"Din păcate, în ultima perioadă, noi am asistat cum CNCD s-a transformat într-un fel de poliție politică. Consider că sunt o serie de norme, o serie de chestiuni care țin de acest segment al discriminării ce se pot reglementa foarte bine prin intermediul Codului Civil sau prin intermediul a ceea ce înseamnă Codul Muncii în România. CNCD vine de multe ori pe poziții radicale, ideologice care nu au nimic de-a face cu ceea ce înseamnă funcționarea unei instituții de stat în România. Este o instituție plătită din bani publici și nu cred că astfel de instituții ar trebui să aibă vreo conotație ideologică sau să îndeplinească anumite chestiuni care pot duce la încălcarea libertății de expresie, iar CNCD nu de puțin ori a făcut sancțiuni exagerate, care s-au aplicat direct pe ceea ce înseamnă dreptul la libertatea expresiei, lucruri care nu au nicio legătură cu discriminarea unor categorii anume”, a declarat în 2018 deputatul PNL Daniel Gheorghe pentru EURACTIV România.

"Au mai fost parlamentari care au inițiat proiecte de lege de desființare a CNCD și aceste proiecte nu au trecut de Parlament. Existența unei asemenea instituții este o cerință a Comisie Europene. În măsura în care Parlamentul ar avea o astfel de lege, am intra într-o procedură de infringement”, a explicat președintele CNCD.

Pe 20 mai anul acesta, Consiliul l-a sancționat cu 5.000 de lei a președintelui Klaus Iohannis după afirmațiile acestuia privind Autonomia Ținutului Secuiesc. Iohannis a anunțat ulterior că va contesta amenda.

Premierul Ludovic Orban a declarat atunci că este "stupefiat" de decizia CNCD de a-l amenda pe președintele Klaus Iohannis pentru discriminare și spune că acesta este "victima unei decizii politice". (Detalii aici)

 "Păsuiri" acordate politicului  

Pe 15 februarie 2018, premierul Viorica Dăncilă i-a caracterizat drept ”autiști” pe cei care ”dezinformează” la Bruxelles în legătură cu ce se întâmplă în România.  

Declarația făcută la Antena 3 a creat nemulțumire în rândul asociațiilor din domeniu, iar CNCD s-a autosesizat și anunțat că ”urmează să organizeze audierea doamnei prim-ministru în data de 20 februarie”.

La câteva zile după, pe 26 februarie, Consiliul nu a mai audiat-o pe Viorica Dăncilă și a transmis un comunicat prin care anunță opinia publică de faptul că declarația premierului nu e discriminatorie.

La finalul lunii decembrie 2014, Gabriela Firea declara că premierul Victor Ponta ”este un foarte bun familist, ceea ce din nefericire pentru el, Klaus Iohannis nu are această calitate”. Totuși, CNCD a decis să o sancționeze doar cu un avertisment.

PSD, PNL, USR, PMP și UDMR au primit avertismente contravenționale după ce nu au respectat principiul egalității de gen în alegerile europarlamentare.

Și o postare a PSD Sibiu, în care se arată că „nume românesc versus nume de străin. Vasile versus lohannis, Orban și Bârna lohannis, PNL și USR ne jignesc românii!", a fost sancționată doar cu avertisment.

Deputata PSD Lia Olguța Vasilescu, care declara că "domnul Klaus cred deja se și vede șef de lagăr de concentrare și toți PSD-iștii băgați acolo la reeducare”, a fost sancționat tot cu avertisment.

Nu în ultimul rând,  afirmațiile lui Ludovic Orban: potrivit cărora "toată ciuma roșie, toți cei care se băteau cu cărămida în piept că ei fac referendumul pentru familie, arătându-și ca niște farisei credința, dar nu în Dumnezeu, ci în idolul la care nu au voie să se închine, s-au dus și au sărbătorit la nuntă, sfidând pe toți românii care cred în Dumnezeu, care respectă tradiția bisericii și care țin în această perioadă postul Paștelui", a fost sancționat cu un avertisment. 

Asztalos Csaba a declarat pe 21 mai că el îi respectă pe prim-minstru, vicepremier, pe președinte, dar "din păcate, consultanții pe care îi au ar trebui să citească mai mult, să fie mai creativi, pentru că așa nu vor câștiga bătălii de comunicare".