Potrivit documentului publicat vineri pe site-ul instituției, CCR a solicitat de la Biroul Electoral Central și de la Autoritatea Electorală Permanentă o serie de clarificări cu privire la modul în care s-a desfășurat consultarea populară, transmite Agerpres.

"Curtea constată că, prin dimensiunea lor, problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exercițiu electoral de amploare, care nu sunt de natură să determine consecințe asupra validării/confirmării referendumului. Pentru ca astfel de erori să fie eliminate pe viitor, se impune o reglementare clară și precisă, corelarea terminologiei utilizate, precum și un sens univoc al acesteia", se precizează în motivare.

Conform aceleiași surse, în urma verificării procedurii de organizare și desfășurare a referendumului consultativ din 26 mai, Curtea Constituțională a constatat o serie de deficiențe, atât în ceea ce privește decretul președintelui României nr. 420 din 25 aprilie 2019, cât și în ceea ce privește modul de desfășurare.

"Curtea apreciază însă că deficiențele constatate nu sunt de natură să susțină o încălcare a cadrului constituțional care configurează referendumul consultativ. Astfel, în temeiul art. 90 din Constituție, poporul este consultat de președintele României, iar rezultatul consultării trebuie avut în vedere de autorități în abordarea problemelor de interes național care au format obiectul consultării, în sensul orientării politice a acestora. Această abordare se poate concretiza în diverse măsuri ale autorităților publice, fără a impune o opțiune pentru o categorie sau alta de măsuri, cum ar fi revizuirea Constituției, vizată de autorii contestațiilor formulate în această cauză", se mai menționează în motivare.

CCR apreciază că declanșarea referendumului consultativ, întrebările adresate de către președinte și valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice "sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora".

"În măsura în care decizia politică este de adoptare a unor măsuri cu caracter legislativ, acestea pot forma obiectul controlului de constituționalitate în conformitate cu cadrul constituțional aplicabil", se mai arată în motivare.

Curtea Constituțională a transmis, miercuri, Camerei Deputaților și Senatului hotărârea prin care a validat rezultatul referendumului național pe Justiție din 26 mai, în vederea publicării acestei decizii în Monitorul Oficial.

Cetățenii au răspuns la două întrebări în cadrul referendumului organizat în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanțe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088. 

Pe de altă parte, CCR a respins joi două propuneri de revizuire a Constituției care să introducă în legea fundamentală rezultatele referendumului.

Aprecierea oportunității măsurilor de amnistie și grațiere colectivă ori individuală revine Parlamentului, respectiv președintelui României, și nu poate fi impusă o interdicție generală de acordare a acestora în privința anumitor infracțiuni, a considerat Curtea.