Curtea Constituţională a României arată, în motivarea hotărârii prin care a validat rezultatul referendumului naţional pe justiţie din 26 mai, că problemele constatate nu sunt de natură să determine consecinţe asupra validării şi confirmării acestuia

Potrivit documentului publicat vineri pe site-ul instituţiei, CCR a solicitat de la Biroul Electoral Central şi de la Autoritatea Electorală Permanentă o serie de clarificări cu privire la modul în care s-a desfăşurat consultarea populară, transmite Agerpres.

"Curtea constată că, prin dimensiunea lor, problemele constatate pot fi calificate ca erori inerente unui exerciţiu electoral de amploare, care nu sunt de natură să determine consecinţe asupra validării/confirmării referendumului. Pentru ca astfel de erori să fie eliminate pe viitor, se impune o reglementare clară şi precisă, corelarea terminologiei utilizate, precum şi un sens univoc al acesteia", se precizează în motivare.

Conform aceleiaşi surse, în urma verificării procedurii de organizare şi desfăşurare a referendumului consultativ din 26 mai, Curtea Constituţională a constatat o serie de deficienţe, atât în ceea ce priveşte decretul preşedintelui României nr. 420 din 25 aprilie 2019, cât şi în ceea ce priveşte modul de desfăşurare.

"Curtea apreciază însă că deficienţele constatate nu sunt de natură să susţină o încălcare a cadrului constituţional care configurează referendumul consultativ. Astfel, în temeiul art. 90 din Constituţie, poporul este consultat de preşedintele României, iar rezultatul consultării trebuie avut în vedere de autorităţi în abordarea problemelor de interes naţional care au format obiectul consultării, în sensul orientării politice a acestora. Această abordare se poate concretiza în diverse măsuri ale autorităţilor publice, fără a impune o opţiune pentru o categorie sau alta de măsuri, cum ar fi revizuirea Constituţiei, vizată de autorii contestaţiilor formulate în această cauză", se mai menţionează în motivare.

CCR apreciază că declanşarea referendumului consultativ, întrebările adresate de către preşedinte şi valorificarea răspunsurilor primite de către autorităţile publice "sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecinţe în planul răspunderii politice a actorilor instituţionali implicaţi, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora".

"În măsura în care decizia politică este de adoptare a unor măsuri cu caracter legislativ, acestea pot forma obiectul controlului de constituţionalitate în conformitate cu cadrul constituţional aplicabil", se mai arată în motivare.

Curtea Constituţională a transmis, miercuri, Camerei Deputaţilor şi Senatului hotărârea prin care a validat rezultatul referendumului naţional pe Justiţie din 26 mai, în vederea publicării acestei decizii în Monitorul Oficial.

Cetățenii au răspuns la două întrebări în cadrul referendumului organizat în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. La prima întrebare, privind interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.459.383, în timp ce pentru "nu" au optat 1.059.678. Numărul voturilor nule: 403.530.

La întrebarea a doua, referitoare la interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare, corelată cu dreptul altor autorităţi constituţionale de a sesiza direct CCR cu privire la ordonanţe, numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul "da" a fost de 6.477.865, iar pentru "nu" - 1.038.916. Numărul voturilor nule: 407.088. 

Pe de altă parte, CCR a respins joi două propuneri de revizuire a Constituției care să introducă în legea fundamentală rezultatele referendumului.

Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori individuală revine Parlamentului, respectiv preşedintelui României, şi nu poate fi impusă o interdicţie generală de acordare a acestora în privinţa anumitor infracţiuni, a considerat Curtea.