Proiectul care exclude președintele din procedura de numire a procurorilor-șefi, amânat din nou
Proiectul, inițiat de către Călin Popescu-Tăriceanu, potrivit căruia președintele și ministrul Justiției sunt excluși din procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și a procurorului general, este dezbătut marți în Comisia juridică a Senatului.
+++
Proiectul a fost amânat din nou, deoarece se așteaptă pachetul de legi privind justiția care este analizat de Ministerul Justiției.
+++
Propunerea legislativă, inclusă pe ordinea de zi de marți a comisiei, a fost amânată pe 14 și 28 martie și 19 aprilie. Comisia a solicitat pentru acest proiect un nou punct de vedere de la CSM (cel anterior datează din aprilie 2016 — n.r.) și de la Ministerul Justiției, relatează Agerpres.
Călin Popescu-Tăriceanu propune în inițiativa sa legislativă modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul că Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele și președinții de secții.
În prezent, art. 53 alin. 1 stipulează că președintele, vicepreședintele și președinții de secții de la ÎCCJ sunt "numiți de președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcționat la această instanță cel puțin doi ani".
Tăriceanu mai propune ca și art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți să se facă "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător".
În prezent, revocarea din funcție se face de către președintele României, la propunerea CSM.
În inițiativa sa legislativă, Tăriceanu propune ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat — "Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoștința CSM motivele refuzului".
De asemenea, președintele Senatului propune și modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al DIICOT și adjuncții acestuia să fie numiți "de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".
Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către președinte, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.
Inițiativa legislativă a președintelui Senatului vizează și modificarea alin. 4, astfel că "revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător".
Totodată, Tăriceanu propune abrogarea alin. 3 al articolului în discuție, care stipulează că președintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcții, "aducând la cunoștința publicului motivele refuzului".
Executivul a formulat un punct de vedere negativ față de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Cioloș, însă cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, însă cu observații, notează News.ro.
În schimb, Executivul nu este acord cu modalitatea de desemnare a conducerii ÎCCJ propusă prin proiectul lui Tăriceanu, precizând că Înalta Curte nu este un organism colegial ca să își poată desemna singură conducerea, iar din procedura de numire este eliminat complet Consiliul Superior al Magistraturii.
Comentarii