Au fost 252 de voturi "pentru" și o abținere din partea deputaților.

Inițiativa aparține liberalilor, printre care liderul PNL, Nicolae Ciucă, și ministra Justiției, Alina Gorghiu, și prevede completarea art. 22 din Legea nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri

Astfel, proiectul prevede că se înființează și se organizează centre de dezintoxicare și recuperare a dependenților de droguri ca instituții specializate pentru recuperarea socială a persoanelor dependente de droguri, prin hotărâre a Guvernului, în fiecare dintre cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, conform anexei la Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare.

Acestea au personalitate juridică și se înființează și funcționează în subordinea Ministerului Sănătății. Centrele se acreditează de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate conform standardelor internaționale în materia recuperării persoanelor dependente de droguri.

Pentru construcția, înființarea și funcționarea centrelor se alocă sume de investiții și de funcționare în proporție egală, 50% din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății și 50% din bugetele autorităților publice locale interesate, ori fonduri din programe de finanțare europene.

Inițiativa merge acum la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

+++

În aprilie 2024, Europa Liberă scria că, în total, în România sunt mai puțin de zece centre rezidențiale și doar unul pentru femei, la care se adaugă un prim centru mixt destinat adolescenților la Voila – Câmpina. Toate centrele sunt inițiative ale unor organizații non-guvernamentale și au între 10-30 de locuri destinate tuturor adicțiilor: alcool, droguri, jocuri de noroc sau pornografie.

Nu există niciun astfel de centru finanțat și coordonat de instituții de stat. Germania, de exemplu, cea mai mare economie din UE, are 270 de clinici de stat pentru tratarea dependenței de droguri.

Centre de tipul Teen Challenge, care oferă servicii de reabilitare persoanelor care se luptă cu dependența, există în alte țări încă din 1960.

În România, deși dependența este considerată o boală cronică, nu are parte de același tip de schemă de tratament ca în țările care au mai bine de jumătate de secol de când luptă cu adicțiile.

„De cele mai multe ori, procesul terapeutic necesită intervenție integrată, ceea ce nu se întâmplă. Avem intervenție doar de tip medical, rezolvăm dependența fizică, dar nu rezolvăm și dependența psihologică. Din acest punct de vedere, de cele mai multe ori există multe episoade de recădere”, explică dr. Bogdan Gheorghe, medic la Agenția Națională Antidrog, pentru Europa Liberă.

Agenția are o rețea formată din 47 de centre de prevenire, evaluare și consiliere anti-drog, dezvoltate la nivel național. Rețea măcinată de propriile probleme: conform unui raport al Curții de Conturi, 41 nu au echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate și serviciile minime de asistență pentru consumatorii de droguri.