UPDATE

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a afirmat, după ședință, că legea privind măsurile fiscale a avut un parcurs lung, dar era necesară pentru că evoluția deficitului bugetar a ridicat îngrijorări la nivelul Comisiei Europene. Instituția europeană are dreptul de a suspenda fondurile europene ale României, fiind vorba despre 75 de miliarde de euro, relatează News,ro.

”La finalul acestui an, ținta de deficit asumată de România a fost de 4,4% din PIB, iar în luna mai deja aveam 2,34% din BIP (...) în curând o să comunicăm și datele oficiale pentru luna august, când deficitul bugetar este de 2,66% din PIB, adică 42,53 miliarde de lei, ceea ce creează, pe bună dreptate, la nivelul CE îngrijorări”, a transmis ministrul.

Potrivit acestuia, în luna iunie, când au fost publicate rezultatele execuției bugetare, Comisia Europeană s-a autosesizat.

Ministrul e explicat că, la nivelul CE sunt două regulamente în vigoare – unul pe Politica de Coeziune, care menționează că, atunci când un stat membru este în procedură de deficit bugetar excesiv, CE poate suspenda fondurile europene.  De asemenea, se pot suspenda fonduri din PNRR, ”CE poate să taie fondurile alocate statului membru dacă nu ia măsuri de reducere a deficitului”.

Întrebat despre ce sumă ar fi vorba, Boloș a precizat: ”75 de miliarde de euro pe care nu ne permitem să-i avem suspendați”.

++++

Ședința de guvern a fost mutată de la 17:00 la 18:30.

++++

"Aș vrea să mă refer la activitatea Guvernului, nu a unui partid, nici PSD, nici PNL. Acum Mi-ați pus întrebare în calitate de prim-ministur. În acest moment, toate cele prinse în legea de asumare, pe care doresc să o trec astăzi (miercuri - n.r.) prin ședință de Guvern, au fost convenite în Coaliție, asumate, ținând cont de contextul în care ne aflăm. Nu a fost dorința mea ca după două luni de prim-minsitru să vin cu măsuri de modificare a Codului Fiscal. Am avut întâlniri cu ONG-urile, urmează să avem întâlnire și cu sindicate, și cu patronate. A fost un dialog permanent, nu a fost nimic făcut pe ascuns", a spus Ciolacu, întrebat dacă ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, mai are susținerea sa, pentru că în PNL e deja contestat.

Ciolacu a precizat că reforma fiscală este prevăzută și în cererea de plată nr. 4 din PNRR din 2024, pentru a ne încadra în ținta de deficit bugetar.

Citește și: Măsurile din "marea reformă fiscală", publicate de Guvern: taxe mai mari și beneficii reduse

"Mi se pare un test de maturitate politică și nu numai. România (...) nu se poate dezvolta fără fonduri UE, indiferent de costuri politice, ale mele personale. Eu nu vrea să rămân în istoria României ca prim-ministrul care a blocat fondurile UE, chiar dacă aceste lucruri au fost duse în această direcție de către altcineva, nici de mine, nici de domnul Nicolae Ciucă", a mai spus Marcel Ciolacu.

El a fost întrebat ce se întâmplă cu declarațiile PSD și PNL prin care spuneau că nu vor exista creșteri de taxe.

"Unde sunt creșterile de taxe? Sunt normale, ne încadrăm în logica europeană. Nu se încurajează nicăieri în Europa să dai produse zaharoase la copiii. TVA-ul se armonizează", a răspuns acesta.

Premierul a fost întrebat și cum răspunde mediului de afaceri, care critică măsurile fiscale și susține că suprataxările pentru bănci și companii vor duce la creșteri de dobânzi: "Cred că prin 1992, când activam în zona privată, primul meu împrumut era cu 158% dobândă și am supraviețuit. Nu are nicio legătură cu dobânda de referință. Să nu credem că BEI va mări dobânda de referință că am pus noi 1% la sistemul bancar. Din câte știu eu, ministrul Finanțelor a avut o discuție cu toți reprezentanții sistemului bancar și au convenit niște lucruri foarte concret. Nu va duce la creșteri de dobânzi. (...) Nu cred că o să terminăm băncile. Nu are nicio treabă cu produsele de la raft. (...) Eu cred că au crescut suficient prețurile la produse. Dacă încercăm să forțăm o creștere, nu e nicio problemă, mărim numărul de produse din OUG (privind plafonarea adaosului comercial - n.r.). Nu am nicio reținere".

Prim-ministrul a mai afirmat că a încercat prin aceste dialoguri să vadă care măsuri intră în aplicare din octombrie și care din ianuarie.

"Noi avem o situație excepțională și trebuia să luăm niște măsuri excepționale. (...) Sunt 500 de modificări la Codul Fiscal, prin 100 de legi și OUG. Nicio țară normală la cap nu poate continua așa, nu poate continua cu excepții fiscale îngropând țara. Avem cele mai mici venituri la construcția PIB-ului din UE, avem zeci și sute de facilități fiscale”, a mai spus acesta.

Ce înseamnă asumarea răspunderii guvernamentale:

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege are drept particularitate faptul că proiectul nu mai urmează procedura legislativa prevăzută în regulamentele celor două Camere, acesta fiind supus unei dezbateri strict politice, având drept consecința menținerea în continuare sau demiterea Guverului în funcțiune prin retragerea încrederii acordate de Parlament și declanșarea, în condițiile Constituției, a proceduri pentru alcătuirea unui nou Guvern.

Angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezintă o soluție extremă, la care poate recurge Guvernul atunci când, pentru adoptarea într-un timp scurt a proiectului, nici procedura de urgență și nici procedura ordonanțelor de urgență nu mai pot da rezultatele scontate.  

Adoptarea unui proiect de lege, pe această cale, reprezintă nu numai o măsură de ocolire a regulilor procedurii legislative, dar și o modalitate ultrarapidă, generată de împrejurări excepționale, de adoptare a legii.

Legat de faptul că opoziția adună deja semnături pentru a depune o moțiune de cenzură, iar el a fost marți la Parlament pentru a discuta cu UDMR, Ciolacu a spus că nu s-a dus să ceară susținere de la niciun lider politic, ci să discute legea asumării răspunderii.

Potrivit aritmeticii parlamentare, sunt slabe șanse ca o moțiune de cenzură să fie adoptată, ținând cont că PSD și PNL dețin majoritatea.