PSD consideră că adoptarea în forma actuală a viitorului buget al Uniunii Europene ar afecta substanțial agricultura românească, iar gravitatea situației nu lasă loc de dispute politice interne pe acest subiect.

"România trebuie să își stabilească o poziție unitară și fermă, care să fie apărată cu demnitate de toți reprezentanții țării noastre la nivel european, indiferent de instituțiile în care activează și indiferent de orientarea sau apartenența lor politică. Astfel, se impune o dezbatere constructivă între toate forțele politice, în coordonarea Președintelui României care are un rol esențial la votul final din Consiliul European pentru aprobarea viitorului buget al Uniunii", trsansmit social-democrații printr-un comunicat.

Principalele prevederi la care România trebuie să se opună la viitoarele negocieri sunt următoarele:

1) Constituirea unui fond comun pentru asigurarea finanțării politicilor UE, inclusiv pentru agricultură, cu o condiționare a acordării fondurilor de îndeplinirea anumitor jaloane. O astfel de abordare ar crea o incertitudine majoră asupra finanțării agriculturii din România. Fermierii ar putea pierde fonduri semnificative din motive pur birocratice sau din cauza neîndeplinirii unor jaloane din alte sectoare de activitate. Politica agricolă comună trebuie finanțată separat! Hrana și securitatea alimentară nu pot fi condiționate. De altfel, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a purtat deja discuții cu omologii săi din mai multe state europene, majoritatea respingând această abordare din proiectul viitorul buget. 

2) Plafonarea subvenției pe beneficiar, indiferent de suprafața lucrată. O astfel de prevedere ar reduce fondurile europene disponibile pentru fermierii noștri și ar determina o divizare artificială și ineficientă a suprafețelor agricole. România s-a opus de fiecare dată când s-a mai încercat o astfel de plafonare.

3) Creșterea procentului de cofinanțare de la 15% la 30%.O astfel de modificare ar pune presiune pe bugetul național din care ar trebui asigurată cofinanțarea proiectelor din agricultură și ar reduce semnificativ accesul fermierilor români la fondurile europene.

+++

Viitorul buget al Comisiei Europene a fost descris de Ursula von der Leyen drept ”cel mai ambițios propus vreodată”, dar este și, de departe, cel mai confuz. Politica Agricolă Comună ar putea suferi schimbări majore.

Politica Agricolă Comună (PAC), programul emblemă al UE pentru subvenții agricole, este redus cu aproape 30% în termeni reali în proiectul de buget pe șapte ani. Bugetul PAC pentru următoarea perioadă bugetară va fi de 300 de miliarde de euro, față de 387 de miliarde de euro pentru perioada anterioară (2021-2027). Ajustate la prețurile reale din 2025, aceasta reprezintă o scădere de aproximativ 30%.

Într-o declarație adresată deputaților europeni, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a clarificat că acest pachet bugetar va fi strict rezervat sectorului agricol și nu va putea fi realocat în niciun caz altor nevoi politice. Acesta va acoperi, în special, ajutoarele bazate pe suprafață, stimulentele de mediu, sprijinul pentru investiții și ajutoarele pentru tinerii fermieri. El a salutat un ”rezultat bun pentru agricultură și fermierii noștri”.

Însă reducerile nu sunt singura schimbare majoră propusă de Comisie: începând cu 2028, PAC nu va mai fi un program independent. Acesta va fi inclus într-un megafond cu cheltuieli pentru coeziune și dezvoltare rurală, care vor fi gestionate la nivel național.