PSD și PNL nu s-au înțeles încă pe comasarea alegerilor
Coaliția PSD-PNL, renită joi de la ora 15:00 într-o ședință la Palatul Victoria, nu a reușit dupăa aproximativ două ore să stabilească o comasare a alegerilor, așa cum se tot discută în spațiul public.
Potrivit unor surse, PSD și PNL au discutat scenarii, însă n-au luat o decizie, iar luni se reunesc din nou în ședință.
Unul dintre scenariile lansate în spațiul public și intens dezbătut este acela ca alegerile locale și cele europarlamentare să aibă loc în aceeași zi, pe data de 9 iunie.
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a declarat joi, după ședința Coaliției, că liberalii și-ar dori ca această discuție privind posibila organizare împreună a mai multor tipuri de alegeri să fie tranșată cât mai repede, pentru că deja timpul ne presează. El a menționat că nu crede că sunt neînțelegeri, ci mai multe scenarii și că probabil că săptămâna viitoare se va ajunge la o concluzie.
”Foarte probabil ca aceste discuții privind comasarea alegerilor să se continue săptămâna viitoare, probabil luni, pentru că comasarea alegerilor în mod evident are o serie de avantaje și este absolut necesar să existe o decizie”, a spus Ionuț Stroe la Antena 3, citat de news.ro.
”Noi, liberalii, am spus-o foarte clar că ne-am dori ca această discuție privind această posibilă organizare împreună a mai multor tipuri de alegeri să fie tranșată, totuși, cât mai repede, pentru că deja timpul ne presează, deja am intrat în a doua lună a acestui super an electoral. Ne obligă nu numai procedurile, ne obligă și o agenda a Guvernului foarte încărcată și este foarte important să arătăm preocupare atât pentru guvernare cât și pentru organizarea acestor alegeri”, a completat Stroe.
Ionuț Stroe a mai spus că nu crede că există neînțelegeri în coaliție, ci există argumente și anumite scenarii.
”Probabil că decizia finală va fi pentru a adopta un anume scenariu, nu cred că sunt neclarități sau discuții în contradictoriu”, a subliniat Stroe.
”Probabil că săptămâna viitoare se va ajunge la o concluzie, și indifferent că vor fi sau nu comasate, eu cred că trebuie să luăm această decizie”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL.
de Liviu 10 Feb 2024 15:33
“Acești imbecili care ne guvernează”
(Andre Santini – fost ministru si vicepreședinte al Adunării Naționale a Franței)
Acești imbecili care ne guvernează o țin langa cu comasarea alegerilor, invocînd o economie de 2 miliarde lei (500.000 de euro). Culmea ipocriziei este că pe cei din coalitia PSD-PNL i-a apucat abia acum eficientizarea activității administrative și a economiei cheltuielilor bugetare. In schimb n-au făcut nimic pentru reducerea cheltuielior de functionare a statului prin reducerea numărului de judete si prin comasarea comunelor cu mai putin de 5000 de locuitori, desi la începutul anului 2023 a fost depus la parlament proiect de LEGE initiat de deputatul Vlad Benga din partea USR, pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României, care prevedea inclusiv eliminarea pensiilor speciale pentru alesii locali.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)
Proiectul initiat de Vlad Benga din partea USR, a zăcut in sertarele Parlamentului, inclusiv după rotativa guvernamentală cu Nicolae Ciucă devenit presedintele Senatului , care nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi, dar acum PNL se lamentează că România se află in situatie precară din cauza cheltuielior bugetare la nivel central si local.
(vezi si: (https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
O reformă administrativ-teritorială se poate face fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică în care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Aceasta permite reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.