În proiect apare prevederea potrivit căreia "nu pot fi aleși în organele administrației publice centrale și locale, în Camera Deputaților, în Senat și în funcția de Președinte al României, cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării”.

Această prevedere aparține celor de la USR și reprezintă demersul cetățenesc prin care aproape un milion de români au semnat o inițiativă în acest sens.

De asemenea, puterea mai propune următoarele modificări: 

La articolul 94, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: Președintele României îndeplinește și următoarele atribuții:„d) acordă grațierea individuală; nu poate acorda grațiere pentru infracțiuni de corupție."

La articolul 115, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: „(6) Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale, nu pot reglementa în domeniul infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, precum și al organizării judiciare și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”

La articolul 146, după litera c) se introduce o nouă literă, litera c1), cu următorul cuprins:„c1) hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind  ordonanțele, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere,a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori; excepția se poate înainta în termen de 5 zile de la publicarea ordonanței în Monitorul Oficial al României, Partea I;”