Un deputat PSD a depus un proiect de lege ce prevede închisoare de până la 3 ani pentru proteste care au scopul schimbării ordinii constituționale și îngreunării exercitării puterii de stat. Un alt proiect acordă o superimunitate judecătorilor CCR.

UPDATE

PSD a transmis, vineri, un comunicat în care precizează că se delimitează "categoric" de proiectul deputatului social-democrat Tudor Ciuhodaru privind pedepsirea cu închisoarea în cazul acțiunilor ce împiedică exercitarea puterii de stat.

”Partidul Social Democrat consideră că forma actuală a Codului Penal are prevederi clare și suficiente în legătură cu astfel de fapte și nu necesită completări sau modificări. Mai mult decât atât, abordarea deputatului Tudor Ciuhodaru în această materie este vagă, iar din acest motiv prezintă mai multe vicii de constituționalitate în ceea ce privește respectarea unor drepturi și libertăți fundamentale, precum libertatea întrunirilor sau dreptul de asociere. Ca atare, PSD se va opune acestui demers și va vota împotriva propunerii legislative a deputatului Tudor Ciuhodaru", se mai arată în comunicatul PSD.

+++

Propunerea legislativă a deputatului PSD Tudor Ciuhodaru pentru completarea Legii 286/2009 privind Codul penal prevede pedepsirea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru întreprinderea de acțiuni împotriva persoanelor sau bunurilor, săvârșite de una sau mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori a îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat.

În expunerea de motive, deputatul PSD susține că proiectul este necesar, deoarece noul Cod penal nu condamnă toate formele formele de încălcare a articolului 1 și 13 din Constituție.

La ce se referă cele două articole invocate:

Articolul 1: 

  • (1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
  • (2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
  • (3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
  • (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale.
  • (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Articolul 13: 

  •  În România, limba oficială este limba română.

Tudor Ciuhodaru mai susține că lipsesc măsuri care ”să descurajeze și să pedepsească orice acțiune împotriva ordinii constituționale săvârșite de persoane, organizații sau partide a dus la exacerbarea acestor manifestări”.

Precizând că ”România a fost întotdeauna un stat extrem de tolerant”, Ciuhodaru se referă la evenimentele de la Târgu Mureș, în care s-a cerut autonomia Ținutului Secuiesc, argumentând că acestea impun ca Parlamentul să adopte propunerea sa legislativă: ”Evenimentele de la Târgu Mureș, în cadrul cărora s-a cerut autonomia Ținutului Secuiesc, precum și cererile europarlamentarilor români de etnie maghiară, Laszlo Tokes și Csaba Sogor, impun ca Parlamentul României să adopte acest act normativ prin care să reglementăm faptul că, în România, libertatea, democrația, dreptul de mișcare și libera exprimare nu pot merge până la nivelul la care, prin abordări extremiste, separatiste, revizioniste, se atacă esența statului român”.

Judecătorii CCR - urmăriți penal, arestați, percheziționați, trimiși în judecată doar cu încuviințarea plenului Curții

Propunerea legislativă a fost depusă la Parlament de deputatul minorităților naționale Adnagi Slavoliub.

"Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi urmăriți penal, reținuți, arestați, percheziționați sau trimiși în judecată decât cu încuviințarea plenului CCR, la cererea ministrului Justiției, sesizat de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ. Încuviințarea se dă cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curții, după ascultarea judecătorului în acuză", conform proiectului, citat de Agerpres.

Acesta mai prevede că, pentru infracțiuni săvârșite de judecătorii CCR, urmărirea penală și trimiterea în judecată se face numai de către Parchetul de pe lângă ICCJ și competența de judecată aparține ICCJ.

"În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii CCR pot fi reținuți și supuși percheziției, ministrul justiției informându-l de îndată pe președintele Curții Constituționale și solicitând, dacă este cazul, încuviințarea pentru urmărirea penală și arestare", mai menționează inițiativa legislativă.

Judecătorul trimis în judecată poate fi suspendat prin decizia plenului Curții Constituționale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curții.

În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător încetează de drept.

După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curții Constituționale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen, mai prevede proiectul.

Inițiatorul a argumentat, în expunerea de motive, că "se impune instituirea unor măsuri concrete și distincte prin care să se elimine anticipat orice posibilități de exercitare a unei presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale''.