Eurodeputatul Siegfried Mureșan, membru al PNL și purtător de cuvânt al popularilor europeni, în dialog cu cititorii EURACTIV despre dezvoltarea economică a României și relația Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

În urmă cu două săptămâni, v-am invitat să transmiteți întrebări pentru Siegfried Mureșan, unul dintre cei mai activi reprezentanți ai României în Parlamentul European. Eurodeputatul este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete a PE și membru al Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, dar și al Comisiei speciale privind infracțiunile financiare, evaziunea fiscală și evitarea obligațiilor fiscale.

Vă prezentăm mai jos răspunsurile lui Siegfried Mureșan:

Avem fonduri europene la dispoziție și pe unele, se pare, chiar le folosim. Dar ce facem cu instabilitatea legislativă internă? Credeți că o să „fugă” investitorii, așa cum se preconizează, în urma ultimelor legi aprobate în Parlament?

Cu toate că Uniunea Europeană a alocat pentru România din ce în ce mai multe fonduri, țara noastră este codașă la absorbția acestora. Din fondurile structurale și de coeziune alocate țării noastre pentru perioada 2007-2013, am pierdut aproximativ 1,64 miliarde de euro din cele peste 20 de miliarde de euro. Autoritățile române nu au învățat, însă, nimic din acest eșec. Și în ziua de astăzi ne confruntăm cu o  gestionare deficitară a fondurilor europene, precum și cu alte obstacole administrative și legislative. Și aici sunt mai multe exemple. În ceea ce privește absorbția fondurilor pentru perioada 2014-2020, Guvernul a absorbit doar 3,5 milioane de euro din 4,37 miliarde de euro, alocați pentru combaterea șomajului. Prin Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor, în exercițiul din aceeași perioadă, suma alocată a fost de 302 milioane de euro, din care România nu a absorbit până acum niciun ban. În ceea ce privește Programul Operațional Regional, absorbția Guvernului Dăncilă este de doar 58 de milioane de euro, dintr-un total de 6,7 miliarde de euro alocări pentru aceeași perioadă. În acest ritm, cel mai probabil vom avea dezangajări de fonduri europene până la finalul acestui an.

Este de neacceptat acest dezinteres total al Guvernului în a gestiona fondurile europene. Dacă nu va acorda mai mult interes și nu va face mai mult pentru a absorbi acești bani, până în anul 2020, nu vom putea dovedi că putem gestiona corect absorbția fondurilor europene. Acest lucru este crucial pentru a dovedi statelor membre net contributoare la bugetul UE că suntem capabili și că merităm același nivel ridicat al fondurilor europene și după 2020.

În ceea ce privește investitorii, evident că absorbția deficitară a fondurilor influențează activitatea lor. Investitorii caută o piață stabilă, care oferă măcar condițiile minime de infrastructură, iar autoritățile române nu oferă nici stabilitate, nici o infrastructură dezvoltată. De exemplu, România beneficiază în actuala perioadă de programare de 5,1 miliarde de euro fonduri europene pentru investiții în transporturi, însă Guvernul nu reușește să le folosească pentru dezvoltarea infrastructurii. Suntem încă printre ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește infrastructura de transport.

Mai mult, această coaliție de guvernare este cunoscută în Europa ca cea „care vrea să pună mâna pe justiție”, creând astfel o imagine negativă cu privire la siguranța cadrului juridic și a predictibilității din punct de vedere al măsurilor adoptate.

Investitorii vor ocoli România, căutând stabilitate politică și predictibilitate fiscală. Companiile nu pot investi într-o țară care cheltuiește nesăbuit și se îndatorează în fiecare săptămână pentru că, la un moment dat, datoriile trebuie plătite și acest lucru se poate face doar mărind taxele. Guvernul PSD-ALDE a dus investițiile la un record negativ. În lipsa investițiilor publice privind dezvoltarea infrastructurii, construirea de autostrăzi, linii de cale ferată cu trenuri de mare viteză, aeroporturi în toate orașele mari, nu atragem investitori privați care la rândul lor vor crea locuri de muncă bine plătite, ci doar investitori care caută forță de muncă ieftină. Numai cu o infrastructură competitivă putem atrage investitori dispuși să ofere salarii mari. Fără aceste investiții, românii sunt nevoiți să aleagă dacă rămân sau nu în țară pe salarii mici. În ultimii 4 ani am avut 7 miniștri ai Finanțelor, 8 ai Transporturilor, 4 ai Muncii, 9 ai Fondurilor Europene. S-au făcut mereu promisiuni, dar nu s-a construit nimic. Înseamnă că orice investitor își pierde încrederea și nu este convins că România este o țară de încredere în care poate investi și crea locuri de muncă.

Avem creștere economică, dar avem cea mai ridicată rată a sărăciei din UE. Cum am ajuns aici? Când și cum va crește cu adevărat nivelul de trai în România și ne vom putea și bucura de o creștere economică reală?

România are cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, însă va avea cel mai mare deficit public anul acesta și în anul viitor, precum și cea mai mare scădere a creșterii economice din UE în acest an, de la 7%, la 4,5%, conform prognozei Comisiei Europene. Asta se întâmplă când îți bazezi creșterea economică strict pe consum, încurajat în cea mai mare parte de cheltuielile făcute de Guvern. O creștere sustenabilă se bazează pe reforme structurale și investiții care generează creșteri economice anuale mai mici, dar constante, nu pe cheltuieli de la buget pe care le acoperi, apoi, cu împrumuturi pe piața externă pe care tot oamenii trebuie să le achite în următorii ani. Numai anul trecut, PSD şi ALDE au crescut datoria externă cu 1,04 miliarde de euro, adică aproape 5 miliarde de lei, deși am avut o creștere economică de 7%. Mediul privat nu poate mări salariile fără o creștere a productivității muncii. Iar productivitatea în România stagnează tot din cauza Guvernului PSD-ALDE, care a tăiat cheltuielile cu investițiile în domeniile care contează pentru investitori și care ar fi crescut productivitatea fabricilor din România, iar angajatorii ar fi avut bani de creșteri salariale.  Avem nevoie de un guvern care să folosească cu cap banii de la buget, să implementeze reforme structurale astfel încât nivelul de trai al oamenilor să se îmbunătățească. 

Ce ar face PNL dacă vine la guvernare pentru a reduce inflația și dobânzile? De ce susțineți că e greșită politica PSD de creștere a salariilor?

În primul rând, am fi corecți. Am spune oamenilor adevărul, am spune care e situația reală a economiei, nu am minți, așa cum face actualul guvern. În al doilea rând, am fi prudenți cu banul public. Nu am lăsa în urma noastră o situație mai rea decât am găsit, așa cum face actualul guvern. În al treilea rând, am reforma, întări și credibiliza economia, care astfel ar crește și atunci ar putea beneficia categorii largi de oameni.

Toate creșterile salariale din 2017 au fost anulate de celelalte măsuri nesustenabile ale Guvernului care au dus la scăderea puterii de cumpărare. Cu un Guvern care funcționează după dictonul „dăm cu o mână, luăm cu două”, deficitul bugetar a crescut de aproape patru ori și investițiile publice au fost tăiate pentru a cheltui toți banii pe măsuri de încurajare a consumului (creșterile bruște ale salariului minim pe economie, creșterile salariilor din sectorul bugetar, tăierea TVA etc.). Aceste măsuri, cumulate, sunt nesustenabile pe termen mediu și lung și deja se văd efectele economiei bazată strict pe consum.

Rata inflației a ajuns în iunie 2018, la 5,4%, înregistrând o creștere bruscă. Astfel, toate bunurile și serviciile sunt, în medie, cu 5,4% mai scumpe decât anul trecut. Tot măsurile Guvernului PSD-ALDE au dus la creșterea tuturor ratelor la creditele plătite în lei din cauza creșterii-record a indicelui ROBOR, de la 0.84%, la 3,27%, în baza căruia se calculează rata dobânzii la creditele imobiliare în lei. Astfel, toți românii cu credite ipotecare în lei plătesc rate mai mari față de anul trecut.

O creștere economică sustenabilă trebuie să fie bazată pe investiții și nu pe consum. Avem nevoie de un Guvern care să folosească eficient banii de la buget și fondurile europene, care să implementeze reforme structurale astfel încât nivelul de trai al oamenilor să se îmbunătățească. Acest guvern trebuie să creeze cadrul în care românii să câștige mai mult, iar investitorii să fie atrași de calificările, productivitatea și avantajele competitive din România.

Ce are de câștigat România de pe urma apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană? Nu credeți că astfel Republica Moldova va deveni o piață de desfacere pentru marile puteri occidentale, cum a fost și în cazul României, iar firmele românești nu vor mai avea loc pe piață? 

Pe ambele maluri ale Prutului trăiesc români. De aceea noi, ca români, avem datoria să contribuim cu tot ce putem pentru a ajuta românii din Republica Moldova. Uniunea Europeană și România au nevoie de state vecine stabile, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Securitatea și bunăstarea cetățenilor europeni este condiționată de securitatea și bunăstarea statelor vecine, în acest caz, Republica Moldova.

Cum poate România ajuta Republica Moldova, în contextul în care UE pare să-și retragă sprijinul, astfel încât să nu intre din nou sub umbrela Rusiei? De ce vrea Uniunea Europeană să ajute Moldova? Mai susțineți intrarea Moldovei în UE? Tocmai s-au tăiat fondurile pentru Moldova? Dacă și UE le întoarce spatele, nu este clar că se vor întoarce mai tare către est?

Am luptat încă din primele luni de mandat în Parlamentul European pentru ca Republica Moldova să primească cât mai multe fonduri europene din bugetul UE și de fiecare dată am avut succes. Spre exemplu, în calitate de negociator-șef pentru Bugetul Uniunii Europene în anul 2018, am obținut creșterea cu 58,5 milioane de euro a alocărilor pentru Vecinătatea estic, inclusiv Republica Moldova, de la 544 de milioane de euro în 2017, la 602,5 milioane de euro anul acesta. Eu îmi doresc ca Moldova să vină în Europa alături de România și alte celelalte țări civilizate.

Din păcate, lucrurile nu mai merg bine în Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău au dovedit recent, prin inițiativele de schimbare a legislației electorale din martie și prin anularea alegerilor democratice de la Chișinău, că sunt o piedică în dorința Uniunii Europene de a ajuta cetățenii Republicii Moldova. Acest lucru afectează fundamentul relației UE - Moldova.

Ca atare, la începutul acestei luni, s-a adoptat o rezoluție cu o majoritate covârșitoare în Parlamentul European care susține suspendarea asistenței macrofinanciare de 100 milioane de euro către Republica Moldova. Însă trebuie să înțelegem că această măsură a fost îndreptată către autoritățile de la Chișinău, nu către cetățeni. Dacă dai unui Guvern 100 de milioane de euro, trebuie să ai încredere în acel Executiv. Republica Moldova are nevoie de politicieni credibili, atât în fața cetățenilor, cât și a partenerilor europeni și occidentali, care să aducă țara mai aproape de Europa. Așa se va îmbunătăți și viața oamenilor. Deși ne dorim ca acești bani să dezvolte economia țării, să crească nivelul de trai al cetățenilor, oamenii trăiesc mult mai greu și caută să plece din țară, pe când oligarhii își umplu buzunarele din bani publici.

Uniunea Europeană este adevăratul prieten al Republici Moldova și a dovedit acest lucru de fiecare dată când Rusia îi întorcea spatele. 746 de milioane de euro au fost alocați Moldovei de către UE pentru o perioadă de 7 ani, s-au ridicat vizele pentru cetățenii Republicii Moldova, am ajutat producătorii de legume și fructe atunci când Federația Rusă a impus embargo pentru produsele moldovenești. Din acest motiv, 64% din exporturile moldovenești merg spre piața europeană și numai 16% ajung în Federația Rusă. Cei mai mari cinci investitori străini din Republica Moldova în 2017 au fost exclusiv state membre ale Uniunii Europene (UE): Olanda, Spania, Franța, Cipru, România. În acest timp, Federația Rusă a căzut pe locul 6, după ce și-a redus investițiile din Republica Moldova cu 65% în 2017 față de 2016.

Singurul factor care mai ține Republica Moldova legată de Federația Rusă este președintele anti-Europa, anti-România și pro-rus, Igor Dodon. Uniunea Europeană vrea să facă din această țară un aliat puternic în interiorul Europei.