Actualul Parlament va rămâne în istorie ca cel mai numeros, dar şi pentru modul în care a încercat şi a şi reuşit de multe ori să modifice legi în propriul beneficiu. "Brandul" lor ar putea fi "Marţea neagră".

Numeroase legi zac, uneori ani de zile, în sertarele Parlamentului, fără ca aleşii să se aplece asupra lor, nici măcar atunci când este nevoie imperativă pentru a corecta situaţii care complică viaţa oamenilor şi a instituţiilor.

Nu la fel s-a întâmplat în cazurile în care a fost vorba de legi prin care aleşii şi-au votat beneficii sau au diluat acte nomative în încercarea de a slăbi lupta anticorupţie.

Fără îndoială, "Marţea neagră" va rămâne un fel de "brand" al acestui Parlament, asta deși raportul MCV publicat de Comisia Europeană în fiecare an a criticat, de fiecare dată, activitatea Legislativului pentru tentativele sale de substituire a justiției. 

Evenimentele care au culminat cu "Marțea neagră" a Parlamentului României au debutat luni, 9 decembrie 2013, cu două ședințe ale aceleiași Comisii Juridice, derulate în paralel: într-una, cea oficială, se discuta Legea lobby-ului, în timp ce a doua comisie dezbătea și aproba Legea amnistiei și modificările Codului Penal care acorda super-imunitate demnitarilor și baronilor locali, notează HotNews. 

Scandalul public izbucnit înainte de plenul de marți, în urma dezvăluirilor din presă, a făcut ca Legea lobby-ului să se întoarcă la Comisia Juridică, iar Legea amnistiei și grațierii să fie amânată. 

În schimb, modificările la Codul Penal au fost adoptate. Filmul evenimentelor, cu detalii de culise, pe HotNews.ro.

Prin modificările adoptate pe 10 decembrie 2013, practic, parlamentarii au schimbat definiția "conflictului de interese", au scos actele administrative din sfera sa, au micșorat pedeapsa maximă de la 5 la 3 ani, au scos parlamentarii, președintele și profesiile liberale din rândul funcționarilor publici, au micșorat termenul prescripției speciale și au mărit la maximum perioada în care un inculpat care își acoperă prejudiciul integral poate beneficia de reducerea pedepsei. (Detalii, aici).

Din fericire, în ianuarie 2014, modificările au fost declarate neconstituționale de către CCR.

În pofida scandalului creat, cu ecouri și pe plan internațional, aleșii au mai avut o tentativă de modificare masivă a Codului Penal și a Codului de Procedură Penală.

În iunie 2015, Comisia Juridică din Camera Deputaților avea trecute, pe ordinea de zi din săptămâna 8-14 iunie, nu mai puțin de 20 de proiecte legislative care vizau modificări ale Codului Penal și ale Codului de Procedură Penală. Unele erau modificări cerute de sistem, dar altele erau extrem de controversate. 

A urmat un nou scandal public declanșat de dezvăluirile presei, pe 4 iunie. O zi mai târziu, proiectele au fost scoase de pe ordinea de zi, evitându-se, astfel, o nouă ”Marțe neagră”.

Într-o analiză privind anul parlamentar 2015, Mediafax nota că un domeniu preferat al parlamentarilor a fost, în cursul anului trecut, Codul Penal. Tot anul trecut, s-a modificat legea electorală, una dintre noutăți fiind alegerea primarilor într-un singur tur, prevedere care, în iunie 2016, avea să favorizeze PSD. (Detalii, aici

Tot PSD stă și la originea modificării proiectului de lege privind votul prin corespondență pentru românii din diaspora.

Deși proiectul prevedea posibilitatea înregistrării online în Registrul electoral, parlamentari social-democrați au eliminat această prevedere în comisii. În plen, legea a trecut și cu votul liberalilor, care s-au trezit după nouă luni că legea nu e bună, inclusiv din cauza eliminării înregistrării online.

Legi care dau bătăi de cap

Există și propuneri legislative sau chiar legi inutile care doar dau bătăi de cap celor nevoiți să le aplice.

În 2015, liderul PRU, Bogdan Diaconu, a venit cu o propunere legislativă de aliniere a indemnizaţiei parlamentarilor la nivelul salariului minim pe economie şi de calculare a pensiilor acestora la acest cuantum al salariilor minime pe economie.

O altă propunere legislativă inedită, respinsă însă de ambele Camere, prevedea ca soţii care sărbătoresc 25 de ani, respectiv, 50 de ani de la căsătorie să beneficieze de bilete gratuite pentru maxim două evenimente la teatru, muzeu sau operă.

Cunoscut pentru lupta sa pentru drepturile animalelor, deputatul independent Remus Cernea a propus, în 2014, un proiect de lege cu o singură frază: ”Toate animalele sunt egale, dar unele animale sunt mai egale ca altele”. Propunerea a fost respinsă.

Anul trecut, parlamentarii au modificat Legea Vânătorii, care prevede inclusiv câți câini poate avea o turmă: unul la şes, doi la deal și trei la munte. Se aplică și amenzi pentru încălcarea acestor prevederi, iar câinii peste numărul prevăzut de lege pot fi împuşcaţi. 

Cum era de așteptat, legea i-a nemulțumit pe oieri care au venit la București să protesteze în fața Parlamentului. În momentul protestului, aleșii făceau ce știau ei mai bine: își mai aprobau niște privilegii: pensii speciale.


Lupta pentru pensiile speciale

Dornici să-și asigure o viață liniștită după ce pleacă din Parlament, aleșii au fost foarte harnici și când a fost vorba să-și voteze pensii speciale.

De la 1 august a intrat în vigoare Legea privind pensiile speciale pentru foștii parlamentari. O astfel de pensie ajunge la aproximativ 1.550 de lei pentru un mandat încheiat, 3.100 de lei pentru cei cu două mandate şi 4.600 de lei pentru cei cu trei. 

Președintele a retrimis legea în Parlament pentru reexaminare, atrăgând atenția asupra caracterului excesiv și arbitrar al noii indemnizații, dar senatorii și deputații n-au ținut cont de observațiile președintelui Klaus Iohannis.

Unii nu au fost însă mulțumiți nici cu aceste pensii, susținând că sunt discriminați în comparație cu magistrații.


Parlamentarii au avut grijă și de aleșii locali, votând în două rânduri pensii speciale pentru aceștia. Tot de două ori a declarat și CCR neconstituțională această lege. 

De asemenea, ei au vrut să le mai facă un cadou aleşilor locali, stabilind că cei care au fost condamnaţi cu suspendare pentru fapte de corupţie nu îşi pierd mandatul. S-a opus și de această dată Curtea Constituțională.

Lista beneficiilor și pe care le-au votat deputații și senatorii este una foarte lungă, pe ea figurând și bani pentru acoperirea cheltuielile de transport în colegiu, dezincriminarea conflictului de interese pentru aleșii care și-au angajat rude etc.

Unele au fost promulgate de președinte, altele au fost trimise la reexaminare sau contestate la CCR.

Să protejăm plagiatorii și ”scriitorii” din pușcării

Aleșii nu i-au uitat nici pe plagiatori, mai ales că mulți provin din rândul lor sau al prietenilor și colegilor de partid.

Pe 11 octombrie 2016, profitând de o Ordonanță de Urgență a fostului ministru al Educației Adrian Curaj, senatorii au adoptat o lege care scoate din joc CNATDCU în procesul de evaluare a unei lucrări de doctorat suspectate de plagiat. Consecința imediată: preşedintele CNATDCU a demisionat, precizând că nu are rost să conducă o instituţie decorativă.

Deocamdată, legea e la CCR, fiind contestată de liberali, după ce mai mulți parlamentari PNL au votat legea. Dar asta a devenit deja o practică obișnuită a liberalilor în actualul Legislativ.

Deși numeroase persoane aflate la închisoare sunt suspectate că au scris cărți pentru a-și reduce pedeapsa, senatorii juriști s-au opus inițiativei Guvernului de reducere a acestui fenomen. În octombrie 2016, senatorii juriști au amendat proiectul privind aprobarea OUG 24/2016, care modifică Legea referitoare la executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în sensul acordării unei reduceri a pedepsei de 20 de zile pentru fiecare lucrare științifică sau invenție realizată. 

Ei au decis că este mai bine ca, în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții brevetate, să se considere 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare științifică sau invenție realizate. (Detalii, aici)

Să pedepsim defăimarea, să tăiem pădurile

Dacă în cazul legilor privind pensiile speciale sau ale celor prin care este modificat Codul Penal, aleșii și-au găsit timp pentru ele, Legea achiziţiilor publice a fost adoptată după expirarea termenului privind transpunerea directivei UE. Asta deși sectorul achizițiilor publice este unul sensibil, cu multe nereguli și suspiciuni.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, este unul dintre campionii legilor controversate. Una dintre ele este Legea defăimării, care avea mai multe prevederi ce vizau libertatea de exprimare, precum și un cuantum exagerat al amenzilor. Scandalul provocat a dus la amânarea ei, pentru ca în cele din urmă să fie respinsă, într-o ședință în care Dragnea a criticat sistemul de vot de la Camera Deputaților. De altfel, de atunci sistemul, care a costat bani frumoși, nici nu a mai fost folosit, deputații votând prin ridicarea mâinilor.

                       

Într-o țară în care pădurile au fost tăiate excesiv, 11 deputați PSD s-au gândit că e nevoie să fie tăiate și mai mult. Motivul: dezvoltarea turismului montan. În locul copacilor tăiați, deputații propuneau înființarea de unităţi de cazare şi de baze de agrement, spa-uri, piscine, restaurante şi baruri.

Pomeni și iar pomeni

Pe parcursul întregului mandat, dar mai ales în ultimul an, parlamentarii au aprobat numeroase majorări salariale pentru diverse categorii, fără să le pese de presiunea pe buget.

Guvernul, care a contestat la CCR unele dintre aceste legi, preciza, recent, că măsurile de creștere ale veniturilor angajaților la stat și reducerile de taxe adoptate de Parlament în ultimele luni însumează în jur de 9 miliarde de lei, adică peste 1% din PIB.

Practic, gaura bugetului de anul viitor va fi mai mare cu circa 2 miliarde de euro și - în condițiile în care parlamentarii nu au precizat și surse de acoperire a cheltuielilor, așa cum prevede chiar Constituția - asta se va traduce într-o dezechilibrare și mai mare a balanței bugetare, întrucât deja pentru anul viitor sunt prevederi de relaxare fiscală, introduse încă din 2015 în Codul Fiscal, precum scăderea ratei TVA cu un punct procentual, de la 20% la 19%. (Detalii, aici)

Să-l reamintim aici, din nou, pe Liviu Dragnea, cu legea privind eliminarea a 102 taxe, prilej cu care s-a înregistrat un record, reprezentativ pentru actualul Parlament.

În plină campanie electorală, ”Legea lui Dragnea” a fost adoptată la doar două săptămâni după ce a fost depusă, trecându-se peste etape normale ale procesului legislativ. Totul a culminat cu suspiciunile privind lipsa cvorumului. Între timp, președintele a contestat ”Legea lui Dragnea” la CCR.

Acestea fiind scrise, ne rămâne, ca întotdeauna, speranța că mai rău nu se poate.

Citiți și Radiografia Parlamentului. Frăția ”penalilor” cu imunitate