Datele disponibile pentru 93 de partide indică venituri totale de 276,7 milioane lei, respectiv cheltuieli de 239,7 milioane de lei.

Dintre acestea, 27 de partide nu au raportat niciun venit.

"Datele ne arată că partidele parlamentare au colectat și cheltuit, în mare, mai mulți bani decât în 2021. Partidele au pus bani deoparte și din subvenții, cel mai probabil în perspectiva anului electoral 2024", potrivit raportului.

PNL a declarat venituri în avans (pot fi subvenții) de 70 de milioane lei, USR de 47 de milioane, AUR de 38 de milioane, iar PSD de 10 milioane.

"Cele mai mari venituri rămân, pe de altă parte, cele din subvenții, în anul 2022 fiind alocate 256 de milioane de lei, iar pentru 2023 un total de 258 de milioane lei. Cu toate acestea, partidele nu cheltuie toți banii din subvenții, însă au cheltuit mai mult comparativ cu 2021, adică 72% din ceea ce au primit. Cheltuielile pentru publicitate au crescut constant și rămân principala categorie ca proporție, iar impactul acestor contracte devine tot mai vizibil asupra independenței media", precizează EFOR.

În ceea ce privește personalul, 79 de partide nu au declarat niciun angajat la Ministrul de Finanțe.

Cei mai mulți angajați au fost declarați de UDMR (151), PSD (114), respectiv USR (97). Liberalii au declarat 30 de angajați, iar AUR nu a raportat niciun angajat, la fel ca în ultimii trei ani.

"Cadrul legislativ nu s-a modificat în 2022, însă Autoritatea Electorală Permanentă a înaintat o propunere de modificare a Legii 334/2006 la finalul anului 2022, care a fost supusă dezbaterii publice în luna noiembrie. Proiectul a fost preluat de PSD în aprilie 2023, în lipsa unei susțineri de la nivelul Guvernului. Deși proiectul aduce îmbunătățiri semnificative cu privire la transparență, nu rezolvă complet problema transparenței beneficiarului final al fondurilor pentru contracte de presă, reduce transparența în timpul campaniilor electorale și crește contribuțiile pe care partidele politice le pot aduce în campanie", mai spun analiștii Expert Forum.

Conform sursei citate, numărul de partide care au publicat informațiile obligatorii (donații, cotizații, împrumuturi, alte venituri etc.) în Monitorul Oficial a crescut ușor față de 2021, la 59.

În ciuda reglementărilor care stabilesc informațiile ce se publică, rapoartele rămân foarte diverse atât ca informație, cât și ca formate de fișier, arată specialiștii.

"Dacă partide precum PNL, PMP, Pro România sau AUR publică toate veniturile și cheltuielile detaliat, PSD nu publică decât un rezumat", se mai arată în raport.

Expert Forum adaugă faptul că, deși AEP a inițiat un proiect de lege care definește publicitatea politică și a fost înaintat în Parlament de către PSD, până în prezent transparența privind publicitatea politică rămâne o problemă.

"Materialele plătite de partide nu sunt marcate, iar traseul banilor - care de multe ori trec prin companii de consultanță - nu poate fi urmărit din exterior. În plus, este de notat reticența PSD și PNL de a publica aceste informații. În 2022, PNL a împărțit contractele între trei firme, dintre care una a primit 31 de milioane de lei, însă nu știm unde au ajuns banii mai departe", susține Expert Forum.

Astfel, mai multe organizații internaționale, precum Comisia Europeană și Consiliul Europei, au constatat lipsa de transparență și faptul că acest flux de fonduri afectează independența mass-media. "Cu toate acestea, forma actuală a proiectului nu rezolvă problema complet, întrucât nu este clar dacă se vor publica informații despre prestatorii finali ai serviciilor sau doar despre cei care primesc banii de la partid și care pot fi doar intermediari", se mai afirmă în raport.