„M-am decis, tocmai constatând că fenomenul (literaturii de pușcărie, n.r.) este scăpat completamente de sub control, să propun guvernului ca în prima ședință din februarie să cer abrogarea acestei dispoziții. (...) Pentru moment, cea mai bună soluție este abrogarea acestei dispoziții. Voi pune în aceeași zi pe masa guvernului regulamentul de aplicare a legii”, a anunțat, marți, într-o conferință de presă, ministrul Justiției, Raluca Prună.

Prună a vorbit despre fenomenul scriitorilor de pușcărie bazându-se pe o serie de cifre obținute de la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP).

Prevederea există în legislația românească din 1969. (...) Problemele au apărut din momentul în care, la nivelul anului 2013, am asistat la o creștere fulminantă, exponențială putem spune, a numărului acestor lucrări. În 2014 au fost 90 de lucrări, în 2015 am avut 340 astfel de lucrări”, a spus Raluca Prună.

Întrebată ce se va întâmpla cu deținuții care au scris deja lucrări, dar care nu au apucat să beneficieze de reducerile de pedeapsă, Prună a răspuns că acestea nu-și vor mai primi scutirile.

„Beneficiul nu este automat. Numai în momentul în care ți-ai efectuat fracția care-ți dă dreptul să mergi la comisie (cea de eliberări condiționate, n.r.), condamnatul poate prezenta aceste lucrări științifice și poate cere comisiei acordarea beneficiului de 30 de zile. Există un proces-verbal al comisiei, care este cenzurat de instanță. Eu cred că cei care au scris deja cărți nu vor mai putea invoca acest beneficiu, sper. Nu din cauza abrogării prevederii, ci din cauza anchetei care are loc”, a spus ministrul Justiției, amintind că procurorii DNA au anunțat, tot marți, că au început o anchetă privind posibilele fapte penale în fenomenul lucrărilor științifice de pușcărie.

Raluca Prună a ținut să precizeze că au existat cazuri în care anumite instanțe au refuzat să admită caracterul științific al anumitor lucrări astfel prezentate de unii deținuți, dar a admis în repetate rânduri că au existat nereguli, motiv pentru care a cerut la rândul ei o anchetă administrativă.

Nu este clar dacă ancheta administrativă a corpului de control al premierului va continua, dat fiind anunțul făcut de Direcția Națională Anticorupție.

”Îi încurajez pe cei care au scris din dragoste de carte să continue să scrie, mai ales că am înțeles că scrisul face bine. Să continue să scrie, dar nu vor mai primi acel beneficiu de 30 de zile scăzute din pedeapsă, a spus Raluca Prună la finalul conferinței de presă de marți.

Tot marți, DNA a anunțat că zecile de deținuți care scriu „lucrări științifice” în penitenciare, dar și coordonatorii acestor lucrări au intrat în atenția procurorilor, după ce a fost deschisă o anchetă în care se investighează fapte de favorizarea făptuitorului.

Potrivit procurorilor, faptele ar fi fost săvârșite de mai multe persoane „care au acționat concertat în scopul de a crea aparența că sunt îndeplinite condițiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiționat”.

Inițiativa Ministerului Justiției și ancheta DNA vin după ce chiar unul dintre beneficiarii scutirii de pedeapsă pe motiv de literatură științifică de închisoare, Gigi Becali, a recunoscut public că nu el a scris în penitenciar cărțile publicate, ci altcineva.

"Noi ne-am făcut un mic avantaj și am speculat legea. Cred și eu că nimeni nu poate scrie zece cărți așa, de unul singur. Dacă ești ajutat și dacă legea permite să fii ajutat de îndrumător, de ce să nu fii ajutat ca să scapi de pedeapsă mai repede? Eu pot să fac o carte cu un profesor universitar, el o scrie, eu, fără să scriu nimic, sunt coautor și îmi dă legea 30 de zile pentru că sunt coautor. Eu nu am darul scrisului și îl chem pe coordonator la pușcărie și îi povestesc. El scrie cartea și eu câștig zilele. Până schimbă Parlamentul legea, mi-am luat eu câștig cinci zile”, a declarat Becali la B1 TV în urmă cu o săptămână.

Pe lista celor care au beneficiat de reduceri ale pedepselor cu închisoarea prin publicarea unor cărți se numără oamenii de afaceri Gheorghe Becali și Gheorghe Copos, deja ieșiți din încisoare.

Cristi Borcea, Miron Mitrea, Cătălin Voicu sau Ioan Niculae sunt încă închiși, dar, din informațiile obținute de presă pe această temă, semnează lucrare după lucrare, în încercarea de a ieși mai repede din închisori.

Cel mai prolific scriitor de după gratii este Dan Voiculescu. Despre acesta, EurActiv.ro a aflat, în luna decembie, că a scris opt lucrări științifice în 16 luni de pușcărie. Nici o lună mai târziu, din datele obținute de HotNews.ro de la Ministerul Justiției aflam că numărul acestora ajunsese la zece.