La prima vedere este doar un sacou pentru femei. La privire mai atentă este vorba de mult mai mult. Căci el împarte armata femeilor în două tabere: cele care-l poartă drept camuflaj (nu e nimic special, sunt doar o femeie printre bărbați) și cele care vor să fie, în mod deliberat, un exemplu (uite, eu sunt singura pată de culoare între toți factorii de decizie în costum).

La 97 ani de la introducerea votului pentru femei în Germania, modul în care se îmbracă femeile din politică reprezintă încă un subiect de discuție. Pare ceva prostesc și inutil, dar, indiferent ce haine poartă femeile, acestea sunt observate și comentate, notează Welt Online.

Lui Malu Dreyer (SPD), premierul landului Rheinland-Pfalz, îi plac culorile roz și fucsia, dar și portocaliu, roșu și galben lămâie. Garderoba Julia Klöckner, lidera CDU din acest land, arată, cu fiecare kilogram pe care-l pierde fosta regină a vinului, mai colorată și scoțând în evidență silueta.

În SUA, democrata Hillary Clinton, cu atât se aproape de bătălia decisivă pentru Casa Albă, renunță la pantaloni și la costumele sale colorate în favoarea unor culori estompate.

Toate cele trei femei se luptă pentru o funcție politică importantă. Fie că este vorba de conducerea landului Rheinland-Pfalz, fie că este vorba de Casa Albă, ele au în comun un lucru: au decis să mizeze pe sacou, simbol al puterii feminine.

Dar de ce încă mai contează hainele femeilor din politică?

Făcut celebru de Coco Chanel în anii 1920, sacoul a revenit la modă în anii 1970 și a devenit o uniformă pentru femeile care vor să fie luate în serios într-un context profesional, fără a-și nega, în același timp, feminitatea: nu sunt ascunse formele, dar nu se vede prea multă piele. (Această din urmă regulă a fost încălcată de Angela Merkel în 2008, la Oslo, unde a purtat o rochie foarte decoltată, fapt ce a fost taxat, astfel că cea mai puternică femeie din lume a revenit la siguranță oferită de sacouri).

Margaret Thatcher, prima femeie care a condus un guvern, este emblematică pentru acest stil vestimentar. Taioare cambrate cu umeri înalți și culori discrete, în combinație cu fuste sau pantaloni. A purtat întodeauna accesorii feminine discrete: un colier de perle, cercei sau broșe.

Cu cât au pătruns mai multe femei în cercurile decizionale din business și politică, cu atât mai creativă a devenit uniforma pentru femeile cu putere. Materialele sunt acum mai pline de culoare și mai diverse.

Hillary Clinton trebuie remarcată pentru îmbunătățirea stilului său vestimentar. În campania soțului său pentru postul de guvernator, ea purta ochelari mari și haine hippie. Mai târziu, când Bill Clinton a ajuns Casa Albă, Hillary a apărut în sacou și pantaloni. Stil pe care l-a abordat și atunci când a fost secretar de stat. De multe ori, culorile pantalonilor ei aminteau de cutiile cu creioane colorate. Dar Hillary Clinton nu s-a lăsat influențată de comentariile răutăcioase și a continuat să poarte pantoloni de culoarea roz-somon, galben-muștar și albastru deschis.

Cancelar de zece ani, Angela Merkel poartă un model de sacou creat de Anna von Griesheim, în toate culorile posibile. Psihologul Kate Nightingale a examinat ținutele cancelarului și a constatat că Merkel preferă culoarea verde. Ceea ce n-ar fi o coincidență, această culoare simbolizând calmul și competența. În vizitele externe și în cadrul negocierilor din coaliție, cancelarul preferă albastru, ceea ce transmite armonie și credibilitate. În cazul evenimentelor festive, sacoul este aproape întotdeauna de culoare roșie.

Că Angela Merkel nu este interesată în mod deosebit de modă, se poate observa privind imaginile din primii săi ani în fruntea guvernului. Merkel nu a apelat un stilist, însă are "o asistentă pentru misiuni speciale". Cu ajutorul "asistentei pentru misiuni speciale", Merkel a avut grijă de imaginea ei, chiar dacă lipsa ei de interes pentru modă a rămas aceeași.

Nu se știe dacă Malu Dreyer sau Julia Klöckner au apelat la sfatul unor profesioniști. Cel mai probabil nu, dacă ne uităm la cum se îmbracă, apreciază Welt Online.

La reuniune recentă a CDU, Angela Merkel și Julia Klöckners au apărut amândouă în sacouri roșii, prilej de amuzament pentru cele două.

Concluzia: cele mai multe femei din politica germană preferă sacoul, iar puținele care îndrăznesc să facă experimente, aproape întotdeauna fac greșeli. O excepție notabilă este Claudia Roth de la Verzi: culori vii, imprimeuri îndrăznețe. Chiar dacă uneori lumea consideră că nu are gust, cu siguranță Roth nu are niciodată ținute plictisitoare. 

În Franța, femeile din politică au altă atitudine. Actualul șef al FMI Christine Lagarde, fost ministru de finanțe la Paris, nu se sfia la reuniuni importante să poarte costume Chanel accesorizate cu șaluri de mătase și să-și arate picioarele. Fostă campioană la înot sincron, Lagarde lasă adesea să i se vadă și umerii, bine tonifiați. Nici ea, nici pentru alte femei din politica franceză nu folosesc hainele pentru a camufla ceva. Cine vrea, poate să arate că este femeie, astfel că aici se întâlnesc mult mai des tocurile înalte sau machiajul.

Și până la urmă de ce se vorbește atât de mult de ținutele femeilor, în timp ce modul în care se îmbracă bărbații politicieni nu prea interesează pe nimeni?

Motivul este banal de dezamăgitor și a fost spus Simone de Beauvoir în 1949: într-o lume dominată de bărbați, femeile nu vor fi percepute în mod neutru, ci vor fi primite întotdeauna ca femei. Ele nu vor putea niciodată să facă precum colegii bărbați care-și pun costume negre sau gri și se amestecă în mulțime. Ceea ce este diferit, sare imediat în ochi, iar asta e valabil și pentru bărbați. A aflat pe pielea lui ministrul Transporturilor Alexander Dobrindt care a fost ridiculizat pentru hainele sale în carouri albastre mari.

România: de la cizmulițe roz la haine scumpe de firmă

Dacă ne uităm la femeile din politica românească, acestea nu par să respecte decât propriile reguli și nu par să apeleze la sfaturile unor specialiști.

Unele se ascund în spatele sacoului sigur (Ecaterina Andronescu este un exemplu în acest sens), în schimb, femei precum Elena Udrea sau senatoarea Steliana Miron au forțat și chiar au depășit granița bunului simț: cizmulițe roz, decolteuri generoase, haine mulate, tocuri mult prea înalte, accesorii de firmă foarte scumpe.

Femeile din politica românească se apropie mai mult de cele din Franța, chiar dacă uneori își etalează, ostentativ, hainele și accesoriile de firmă, pe holurile Parlamentului.