Economia României a înregistrat o contracție severă în perioada aprilie-iunie, când o mare parte din activitatea economică a fost blocată de starea de urgență declarată ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Produsul intern brut a scăzut cu 10,5% în al doilea trimestru față de aceeași perioadă din 2019, atât pe seria brută, cât și în date ajustate sezonier, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică.

Față de primul trimestru din acest an, PIB a înregistrat un recul și mai sever în al doilea trimestru, de 12,3%, potrivit datelor semnal transmise de INS.

Pe ansamblul primelor șase luni, scăderea PIB a fost de 4,7% pe seria brută, și de 3,9% pe seria ajustată sezonier, față de perioada similară din 2019.

Al doilea trimestru a inclus cea mai dificilă perioadă din cadrul pandemiei de COVID-19, după declararea stării de urgență la jumătatea lunii martie. Multe sectoare economice au fost serios afectate de starea de urgență care a fost ridicată abia la jumătatea lunii mai, iar unele restricții sunt în continuare aplicate, în cadrul stării de alertă prelungită succesiv de atunci.

Chiar dacă starea de alertă este încă în vigoare și, cel mai probabil, având în vedere creșterea numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, va continua, autoritățile sunt optimiste că economia își va relua creșterea încă din al treilea trimestru. 

Totuși, Comisia Națională de Prognoză și-a revizuit estimările privind evoluția economică din acest an, a spus joi ministrul de finanțe. Astfel, prognoza oficială indică o contracție de 2,8% în 2020, față de 1,9% anterior, a spus ieri Florin Cîțu.

Ce spun analiștii

Remarcând faptul că ritmul contracției este cel mai sever ritm de la începutul anilor 1990, analiștii Băncii Transilvania consideră că economia României a depășit punctul critic al crizei induse de pandemie, poziționându-se în prezent la începutul unui nou ciclu economic.

„Subliniem faptul că ajustarea economiei interne din trimestrul II a fost mai puțin severă comparativ cu cea înregistrată în zona euro (principalul partener economic) - minus 15% an/an. Această evoluție a fost determinată de o serie de factori, inclusiv poziția economiei la momentul incidenței pandemiei și ponderea cumulată mai redusă a sectoarelor cele mai afectate de criza sanitară”, notează o analiză a băncii.

Datele privind evoluția PIB pot fi considerate pozitive și în linie cu așteptările pieței arată un raport al ING, care avertizează însă că revenirea poate fi mai lentă decât previziunile actuale. „Pentru anul 2021, am redus prognoza la 5,2% de la 7,1%, deoarece revenirea economică ar putea fi mai lentă decât ne-am așteptat”, spun analiștii ING.

Căderi pe linie în UE 

Și la nivelul UE măsurile luate pentru a stopa răspândirea pandemiei și-au pus impactul asupra dinamicii PIB, care a înregistrat un declin de 12,1% în zona euro și de 11,7% în UE, comparativ cu precedentele trei luni, arată datele publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

Acestea sunt cele mai semnificative scăderi de când se publică datele, respectiv 1995.

În primul trimestru din 2020, PIB-ul a înregistrat un declin de 3,6% în zona euro și de 3,2% în UE, comparativ cu precedentele trei luni.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele pentru trimestrul doi din 2020, comparativ cu precedentele trei luni, cel mai sever declin a fost în Spania (minus 18,5%), Ungaria (minus 14,5%), Portugalia (minus 13,9%), Franța (minus 13,8%), Italia (minus 12,4%) și România (minus 12,3%), iar cel mai redus în Lituania (minus 5,1%) și Finlanda (minus 3,2%).

De asemenea, în trimestrul doi din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, zona euro a înregistrat o scădere de 15% și UE un recul de 14,1%, după un declin de 3,1% și, respectiv, 2,5%, în primele trei luni din 2020.

Sunt de asemenea cele mai semnificative scăderi de când se publică aceste date, respectiv 1995.