* Yánis Varoufákis este actualul ministru de finanțe al Greciei, profesor de economie și membru al Partidului de Stânga SYRIZA. Interviul a fost acordat jurnaliștilor de la Tagesspiegel, Harald Schumann și Elisa Simantke.

• Negocierile par că sunt momentant într-un impas. Creditorii și, în special, guvernul german nu sunt gata să acorde concesii în acest sens, lucru valabil și pentru guvernul dvs. Ce ar mai rămâne să discutați cu dl. Schäuble?

Trebuie să clarificăm un lucru: nu am negociat cu Germania și partenerii europeni. Aceasta este partea frustrantă a acestor negocieri. Am negociat cu troica, reprezentanții FMI, BCE și ai Comisiei Europene. Nu este adevărat că s-au făcut concesii și că există un blocaj. Nu au făcut niciun fel de concesii. La prima întâlnire din luna februarie au venit cam tot cu ceea ce ne oferă în prezent. Au urmat apoi luni bune de negocieri, în așa-numitul grup de la Bruxelles. Iar acolo au apărut și mai multe convergențe. 

• Atunci, ce nu a funcționat?

Ne-am așezat (la masa negocierilor) și am înregistrat recorduri atât în ceea ce privește zonele în care ne-am înțeles cât și în zonele în care au existat dezacorduri. Noi ne-am prezentat poziția, dar și concesiile suplimentare, pentru a ne putea apropia de partea cu care negocim. Aceste propuneri le-am prezentat săptămâna trecută. Ceea ce Jean-Claude Juncker, cu ajutorul Angelei Merkel și a lui  François Hollande i-a prezentat premierului Alexis Tsipras a fost o revenire la poziția anterioară debutului negocierilor, ca și cum acestea nici nu ar fi avut loc vreodată. O astfel de propunere este făcută atunci când nu intenționezi să închei niciun acord. Propunerile noastre nu au fost considerate constructive, cu toate că noi am trecut peste o mulțime de promisiuni și am traversat o mulțime de ”linii roșii”.

• Ce exemple ne puteți da?

Surplusurile primare. Le oferim în plus lucruri în care noi nu credem, doar pentru a fi în același ton cu poziția lor. Le-am oferit o creștere a TVA-ului, care ne va pune numeroase probleme. Au fost gesturi de bunăvoință, că suntem cu adevărat interesați să încheiem un acord. Voi încerca să îmi păstrez optimismul până la sfârșit, însă este clar că cealaltă parte trebuie să se implice la rândul ei.

• Dacă stăm să comparăm cifrele vehiculate de ambele părți, creditorii cer măsuri fiscale de aproximativ 3 miliarde de € în timp ce Grecia oferă doar 1.87 miliarde de €. Nu pare un lucru peste care nu se poate trece, nu?

Da, dar tocmai asta poate face diferența dintre a ucide sau nu ceea ce a mai rămas din economia greacă. De șapte ani reducem bugetul și facem împrumuturi. Dacă încercăm să luăm cele peste 3 miliarde de € din economie prin taxe și reducerea pensiilor, deficitul pentru anul viitor va fi mult mai mare. E ca și cum a-i bate o vacă bolnavă ca să de-a mai mult lapte, a-i ucide-o astfel. Chiar și cele 1,8 miliarde de € propuse de noi aduce un excedent excesiv economiei noastre. Grecia are nevoie acum de un buget echilibrat.

• Dar acest lucru nu va fi suficient pentru a opri recesiunea.

Din acest motiv toate aceste măsuri și reforme fiscale reprezintă doar o treime din pachetul negocierilor. Suntem foarte clari: avem nevoie de o restructurare a datoriilor, pentru a putea garanta viabilitatea plății datoriilor noastre . Și avem nevoie de un pachet de investiții care propunem să vină din partea Băncii Europene de Investiții (BEI).

• Au existat semnale pozitive din partea creditorilor cu privire la aceste propuneri?

Nu mai mult de câteva ”zgomote” pozitive. Însă, celalată parte trebuie să înțeleagă că reformele propuse de noi trebuie să facă parte dintr-un plan mai mare, care să pună capăt crizei din Grecia.

• Să presupunem că programul actual se finalizează iar restanțele în valoare de 7,2 miliarde € vor fi plătite, Grecia va trebui în continuare să plătească FMI și BCE, 30 de miliarde €, până în 2020. Așadar, nu credeți că un al treilea pachet de salvare este inevitabil?

Înțelegem dificultatea acestei întrebări din perspectiva guvernului german. Astfel, ceea ce ne propunem pentru ca acest acord să aibă succes este respectarea negocierilor demarate încă din luna februarie, care să devină o condiție comună, chiar și pentru viitoarele acorduri.

• Cum ar trebui să arate viitorul acord?

Pentru a fi foarte clar: nu cerem un nou euro pentru statul elen. Ceea ce ne propunem este un schimb al datoriei în cadrul troicăi. Avem 27 de miliarde € pe care le datorăm BCE, obligațiuni din 2010 și 2011. Acestea sunt scadente cât de curând, 6,9 miliarde € chiar în această vară. Aceste datorii sunt o problemă majoră, deoarece împiedică Grecia să participe la relaxare monetară cantitativă  propusă de Draghi. 

Interviul poate fi consultat integral, în limba engleză, pe EurActiv.com