În acest timp, Berlinul solicită Marii Britanii să accepte mai mulți refugiați. 

O clădire din Weissach im Tal (Baden-Württemberg, sud-vest) destinată solicitanților de azil a fost distrusă parțial în urma unui incendiu. E prea devreme pentru a stabili o cauză a incendiului, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției, care nu exclude însă nicio ipoteză, inclusiv un incendiu premeditat. Se pare că nu a fost rănit nimeni, dar clădirea cu trei etaje este acum de nelocuit. Nu este primul incident de acest fel. 

În ultimele luni, în Germania au avut loc mai multe atacuri asupra adăposturilor pentru refugiați. Datele Ministerului federal de Interne arată că au existat 202 atacuri asupra adăposturilor pentru solicitanții de azil, în perioada ianuarie-iulie, mai multe decât pe parcursul întregului an 2014, scrie foreignpolicy.com. Incendiile premeditate au vizat clădiri, nu persoane, dar au fost înregistrate și cazuri de violență împotriva refugiaților.

Patru sirieni au fost atacați în landul Turingia, pe 25 iulie, la o zi după ce angajați ai Crucii Roșii au fost hărțuiți verbal și fizic în Dresda (Saxonia), în timp ce instalau niște corturi. „N-am văzut niciodată așa ceva: angajați ai Crucii Roșii să fie atacați într-o țară civilizată cum e Germania”, a declarat șeful filialei regionale, Rüdiger Unger. În localitatea Remchingen, tot în landul Baden-Württemberg, un adăpost destinat azilanților a fost incendiat de necunoscuți, iar o clădire cu aceeași destinație din Malterdingen a fost inundată. Un incendiu premeditat s-a înregistrat și într-o clădire din Winden am Aign (Bavaria), unde ar trebui să fie cazați, din septembrie, solicitanți de azil din Siria, Irak și alte țări.

Pericol: rasismul și violența ar putea deveni normalitate

Inițial, aici ar fi urmat să fie cazate 130 de persoane, dar mulți dintre cei 830 de locuitori din Winden au protestat, argumentând că este un număr mult prea mare pentru o localitate atât de mică. După negocieri cu autoritățile s-a decis ca numărul solicitanților de azil să fie redus la 67. „Dacă cei care au declanșat incendiul ar fi dorit să distrugă clădirea, ar fi procedat altfel. Pare mai mult un semnal”, a declarat primarul din Reichertshofen, Michael Franken.

Ura față de refugiați ia forme periculoase și în estul Germaniei. Extremiștii de dreapta au organizat mai multe proteste în Heidenau (Saxonia), autoritățile din acest land declarându-se copleșite și depășite de situație, scrie Spiegel Online. O demonstrație organizată de partidul neonazist NPD a degenerat, sâmbătă, într-o încăierare între polițiști și protestatari. Aceștia din urmă au aruncat cu pietre, sticle și petarde în forțele de ordine, 31 de polițiști fiind răniți. „Germania pentru germani!” și „Străinii afară!” au scandat extremiștii de dreapta, mulți aflați sub influența alcoolului, potrivit unor martori oculari. Și liderul Verzilor din Saxonia Jürgen Kasek a susținut că „berea curgea în valuri”, iar demonstranții se alimentau cu alcool de la un supermarket din apropiere. Poliția nu a intervenit, la fața locului fiind de altfel prea puțini polițiști. Spiegel Online notează însă că pe lângă activiștii extremei drepte la demonstrație au luat loc și simpli locuitori, printre care și familii cu copii.

"Acesta-i marele pericol, ca cei cu opinii rasiste și cu tendințe spre violență să ajungă la oamenii normali, iar aceștia să înceapă să participe la proteste rasiste”, apreciază Robert Lüdecke, de la Fundația Amadeu Antonio, un ONG din Berlin specializat în combaterea extremismului de dreapta. "Succesul Pegida este un exemplu prevestitor. Mișcarea anti-Islam a scos în stradă zeci de mii de oameni la Dresda, Leipzig, München și în alte orașe, la începutul anului, pentru a protesta față de amenințarea extremismului islamic. Mișcarea a atras susținători de extremă dreapta, dar a rezonat și cu o parte a germanilor obișnuiți. Aceștia doresc ca Guvernul să reducă ceea ce ei consideră a fi imigrație necontrolată”, notează foreignpolicy.com.

Protestele s-au stins, dar membrii Pegida intenționează să formeze un partid politic, înainte de alegerile regionale din 2016. Iar numărul mare de persoane care încearcă să ajungă în Germania reaprinde sentimentele anti-imigrație. În 2014, Germania a primit aproape 203.000 de solicitări de azil, aproape dublu față de oricare altă țară din UE, iar anul acesta numărul refugiaților ar putea ajunge la 800.000, conform ultimelor estimări ale Guvernului de la Berlin.

Berlinul solicită sprijin, Juncker spune că nu e nevoie de summit 

Purtătorul de cuvânt al Executivului german, Steffen Seibert, a afirmat, luni, că Angela Merkel și Guvernul său condamnă „în cel mai ferm mod posibil violențele și atitudinea agresivă” față de străinii din Heidenau, în timp ce vicecancelarul Sigmar Gabriel a precizat că trebuie luate măsuri ferme împotriva extremiștilor, relatează DPA. Autoritățile germane nu au părut până acum a fi pregătite pentru acest aflux de migranți. Aydan Ozoguz, comisar federal pentru migrație, refugiați și integrare, susține că Guvernul a aprobat doar 2.000 de noi posturi pentru a gestiona solicitările de azil. Guvernul a alocat suplimentar un miliard de euro pentru găzduirea refugiaților. Asociațiile pentru refugiați susțin însă că Berlinul a subestimat fondurile și volumul de muncă necesare pentru a face față situației.

"Guvernul a reacționat foarte lent în alocarea de sume suplimentare pentru adăposturile pentru solicitanții de azil. S-au discutat și s-au anunțat multe, dar s-a acționat foarte puțin”, spune Marei Pelzer de la Pro Asyl, o organizație pentru refugiați cu sediul la Frankfurt. În fața acestei situații, ministrul de Interne Thomas de Maiziere, a arătat cu degetul către alte state. "Desigur, Marea Britanie are un rol special - nu este parte la Schengen" - dar toate statele UE trebuie să fie mai conștiente de responsabilitățile pe care le au", a declarat el pentru BBC. Întrebat dacă apreciază că Marea Britanie ar trebui să primească mai mulți refugiați, ministrul german a răspuns afirmativ.

Luni, la Berlin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande s-au întâlnit pentru a discuta despre valul de refugiați din Europa. Cei doi lideri au cerut înființarea unor centre comune de înregistrare a refugiaților în Grecia și Italia și aplicarea normelor comune din dreptul european în materie de azil. De asemenea, Merkel și Hollande au declarat într-o conferință de presă că definirea „țărilor sigure de proveniență” a refugiaților ar putea fi simplificată și armonizată la nivel european.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, înaintea întrevederii dintre Merkel și Hollande, că nu este nevoie de încă un summit UE privind imigrația, criticând, în același timp, guvernele europene care nu reușesc să preia zecile de mii de migranți ajunși în Italia și Grecia în ultimele luni, în încercarea de a scăpa de războiul și de sărăcia din țările lor de origine. "Nu este nevoie de un nou summit. Statele membre trebuie să adopte măsurile europene și să le aplice pe teritoriile lor”, a scris Juncker, într-un comentariu publicat luni în ziarele Le Monde și Die Welt. Totodată, Juncker a notat că UE ar trebui să alcătuiască o listă cu „țări sigure” unde ar putea fi returnați migranții.