România și Bulgaria, țări care consideră că îndeplinesc criteriile de aderare la acest spațiu, au dorit ca subiectul să fie inclus pe agenda JAI, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, urmare a propunerii făcută de Franța, cu susținerea Germaniei, au precizat surse diplomatice pentru Euractiv.ro.

În cazul în care România și Bulgaria ar fi insistat ca subiectul să figureze pe agenda Consiliului Justiție și Afaceri Interne, exista riscul unui vot negativ din partea Franței, Germaniei, Olandei dar și al altor state.

În această situație, ar fi apărut pericolul reluării procesului de evaluare a modului în care sunt protejate granițele celor două țări.  

Decizia de a nu insista a fost convenită în urma unor discuții între președintele Klaus Iohannis și premierul Victor Ponta.

Teoretic, subiectul aderării celor două state poate fi introdus pe agenda JAI și la reuniunea din decembrie sau în 2016. Însă în actualul context provocat de criza refugiaților ar putea avea loc o reformă a spațiului Schengen din cauza crizei refugiaților și abia pe urmă s-ar aduce în discuție accesul României și Bulgariei.

Declarațiile liderilor români înainte de JAI

Aflat în vizită în Iordania, premierul Victor Ponta a declarat, pe 4 octombrie, că României i s-a spus clar că nu există consens privind aderarea la Schengen, astfel că subiectul nu va fi supus la vot în Consiliul JAI de săptămâna viitoare. El a mai declarat că au fost împotrivă acele țări care s-au opus de obicei.

Șeful guvernului nu a precizat despre ce țări este vorba dar a amintit faptul că anul viitor președinția UE va fi a Olandei, ”despre care știți bine ce prietenă a fost cu România pe tema Schengen”.

În aprilie, în cadrul unei vizite de lucru la Strasbourg, premierul a afirmat că România mai trebuie să convingă " una sau două țări membre" care încă "au rețineri" în privința aderării. 

"Sprijinul, atât la nivelul Comisiei Europene cât și la conducerea Parlamentului European există, mai rămâne să convingem una sau două țări membre care încă au rețineri față de acest lucru", a afirmat șeful Guvernului la finalul vizitei.

La începutul lui septembrie, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a susținut, la Digi 24, că o aderare a României, "inclusiv în acest context, nu ar face decât să întăreacă spațiul Schengen și cred că acest lucru este știut bine de responsabilii din UE".

Pe de altă parte, Aurescu a recunoscut că dosarul imigrației face destul de dificilă o discuție despre aderarea oricărui stat la Schengen. 

În cadrul vizitelor efectuate, în februarie, la Paris și Berlin, președintele Klaus Iohannis a solicitat sprijinul Frantei pentru aderarea la Schengen, respectiv că se bazează pe sprijinul Germaniei în acest demers. 

Pe 14 septembrie, șeful statului a afirmat că spațiul Schengen "nu funcționează de facto", apreciind, pe de altă parte, că "dosarele migrației și dosarul Schengen al României trebuie amestecate".

Cinci ani de încercări eșuate

Pe 8 iunie 2011, Parlamentul European a dat avizul său pozitiv aderării celor două state la spațiul Schengen.

La Consiliul JAI din 9 iunie 2011 a fost salutată finalizarea cu succes, de către România și Bulgaria, a etapei de evaluare tehnică. Cu toate acestea, miniștrii de Interne nu au fost de acord, la reuniunea din 22-23 septembrie, cu primirea României și Bulgariei în spațiul Schengen. Ei au propus o aderare etapizată, într-o primă fază cu frontierele aeriene și maritime și, ulterior, cu frontierele terestre.

Dosarul extinderii Schengen a fost reluat cu prilejul reuniunilor Consiliului European din 23 octombrie și 9 decembrie 2011, unde s-a recunoscut eforturile continue depuse de cele două state candidate.

N-a folosit la nimic, întrucât România și Bulgaria au înregistrat un nou eșec la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 25-26 octombrie 2012.

Mai multe voci au susținut în acel an că România a ratat ocazia de a adera, din cauza suspendării președintelui de atunci, Traian Băsescu.

În urma solicitării Consiliului European, Consiliul JAI din 6 - 7 martie 2013 a revenit asupra dosarului, decizia fiind de a aborda din nou acest subiect până la sfârșitul anului 2013. În consecință, subiectul a fost inclus pe agenda Consiliului JAI din 5-6 decembrie2013. Din nou fără succes.

La acest Consiliu, România și Bulgaria au prezentat o declarație politică prin care au solicitat revenirea asupra acestui subiect „fără întârziere”, atunci când se va întruni unanimitatea în cadrul Consiliului UE.

De atunci, unanimitatea nu a fost întrunită.