România a votat în 2015 împotriva relocării refugiaților în țările UE, dar ulterior a susținut Pactul Global pentru Migrație al ONU. UNHCR ar vrea ca România să mobilizeze statele UE în vederea gestionării mai eficiente a fluxurilor de refugiați.

„Compactul Global privind Refugiații (The Global Compact on Refugees) și Compactul Global pentru Migrație Reglementată (The Global Compact on Regular Migration) vor genera o abordare comună referitoare la migrație și la persoanele strămutate, la nivel global”, spunea președintele Klaus Iohannis, într-un discurs susținut în septembrie la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite.

Iar dacă Iohannis promitea că România va folosi cele șase luni ale Președinției UE pentru a consolida parteneriatul cu ONU, agenția Națiunilor Unite pentru refugiați (UNHCR) a cerut României, ca din poziția de Președinte al Consiliului UE, să se angajeze chiar dincolo de frontierele UE pentru a extinde protecția refugiaților.

„UNHCR invită România să folosească perioada de asumare a președinției pentru a mobiliza UE în vederea unei gestionări mai ferme și mai echitabile a situației persoanelor strămutate forțat, obiectiv central al Pactului Global pentru Refugiați. Aceasta include demonstrarea solidarității în întreaga UE față de refugiați și țările care îi găzduiesc”, a spus Gonzalo Vargas Llosa, reprezentantul regional al UNHCR pentru Afaceri Europene.

UNHCR ar dori ca România să încurajeze statele UE să se pregătească mai bine pentru gestionarea fluxurilor de refugiați, și să instituie și să consolideze instituțiile și procedurile de azil relevante.

„România este determinată să consolideze parteneriatului UE-ONU. Atunci când vorbesc despre angajament nu mă refer doar la politicieni și diplomați. Trebuie să implicăm și tinerele generații, reprezentanții societății civile, jurnaliștii, oamenii de afaceri. Avem nevoie de toți aceștia pentru a promova cauza multilateralismului și a leadership-ului global”, a mai spus Klaus Iohannis în discursul susținut la ONU.

Însă acest angajament nu a produs încă vreun rezultat concret, după două luni în care România a stat în fruntea mesei la UE.

În același timp, eurodeputații sunt tot mai decepționați de lipsa de soluții privind problema migrației și reforma sistemului european comun de azil și acuză statele membre de tergiversarea negocierilor. Dar nici Președinția română nu a părut prea dornică să accelereze ritmul la o reuniune informală a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne, ce a avut loc la București la începutul acestei luni.

„Nu avem nevoie acum de soluții de antagonizare care să alimenteze populismul, extremismul și să perturbe coeziunea politică din interiorul UE. Dar, cu siguranță, este nevoie să fim constructivi pentru a găsi un fundament comun bazat pe consens”, a declarat ministrul român al afacerilor interne, Carmen Dan.

Președinția a spus că va continua eforturile pentru identificarea unor soluții în domeniul migrației care să întrunească acceptul tuturor statelor membre.

Pentru reducerea numărului de imigranți ilegali către UE, dimensiunea externă a migrației și cooperarea cu țările terțe reprezintă o prioritate, susține Președinția română.

Dar, după cum remarca recent eurodeputatul PSD Victor Boștinaru, „războiul din Siria nu s-a încheiat!”.

„Războiul se va sfârși doar atunci când vom găsi o cale de a merge spre o adevărată tranziție politică, cu o responsabilitate deplină și o justiție de tranziție credibilă, atunci când putem asigura că cei 6 milioane de refugiați și cei 4 milioane de sirieni strămutați intern au o casă la care să se întoarcă și vor fi protejați de represalii. Numai atunci reconstrucția poate începe!”, a spus Boștinaru, într-o dezbatere privind situația din Siria.

Atunci când a fost adoptată, în mai 2015, Agenda Europeană privind Migrația a propus combaterea crizei migratorii prin prezentarea unor soluții referitoare la toate aspectele fenomenului migraționist, urmărind astfel să obțină rezultate din efectele combinate ale acestora. Un element-cheie era reforma Sistemului European Comun de Azil, în special modificarea Regulamentului Dublin. Dar, în pofida negocierilor îndelungate, nu s-a ajuns la un consens în rândul statelor membre.

Pe fondul blocării discuțiilor privind reforma Regulamentului Dublin, eurodeputații și-au îndreptat atenția către frontiera externă a UE. Inspirați de succesul acordului încheiat cu Turcia, care primește bani europeni pentru a se asigura că migranții nu mai traversează apele spre UE, Parlamentul European a votat pentru creșterea bugetului destinat politicilor de migrație și azil, dar și pentru protecția frontierelor.

Comisia pentru libertăți civile, justiție și drepturi interne (LIBE) a susținut o îmbunătățire a Fondului pentru Azil, Migrație și Integrare (AMIF), precum și o majorare a bugetului la 9,2 miliarde de euro în perioada 2021-2027 (cu 51% mai mult decât în cadrul financiar actual). Eurodeputații au susținut, de asemenea, și înființarea unui Fond pentru Managementul Integrat al Frontierelor (IBMF), pentru care au alocat 7,1 miliarde de euro.

Iar UE ar putea replica acordul cu Turcia în țările din nordul Africii, care a devenit acum principala sursă de imigranți ilegali.

Dar este greu de crezut că un nou regulament privind migrația și azilul va fi adoptat în următoarele luni, dată fiind proximitatea alegerilor pentru Parlamentul European, și este și mai dificil de estimat ce abordare va avea în acest domeniu viitorul legislativ.