Draftul Rezoluţiei Parlamentului European privind România conţine mai multe recomandări pentru autorităţile române şi condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018.

Propunerea de Rezoluţie a fost postată pe site-ul Parlamentului European înainte de votul din 13 noiembrie, în urma dezbaterii care a avut loc pe 3 noiembrie, în prezenţa premierului Viorica Dăncilă:

1. Subliniază că este fundamentală garantarea valorilor europene comune de la articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene și a drepturilor fundamentale prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2. Este profund îngrijorat de reforma legilor justiţiei şi legislaţiei penale, în mod special de potenţialul (modificărilor) de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a combate în mod eficient corupţia în România şi de a slăbi statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Solicită autorităţilor române garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru cooperareq instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul check-and-balances; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsuri care ar dezincrimina corupţia şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că legislaţia ar trebui să fie pe deplin aliniată la legislaţia UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii presei şi la  propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că CE a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Recomandă cu tărie un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE: democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept; reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române în urma recomandărilor, în timp ce vor continua să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate.