"Cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiții majore. O primă condiție este cea referitoare la aranjamentele operaționale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, așa încât condiția aceasta referitoare la aranjamentele operaționale a fost îndeplinită. Aceste mecanisme din aranjamentele operaționale definesc mecanismele de control și de verificare, pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență", a spus Boloș la finalul ședinței de Guvern de joi.

A doua condiție este cea referitoare la cele 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârșitul anului 2021, a mai spus el.

"Astăzi, ele sunt încărcate toate în sistemul electronic Phoenix al Comisiei Europene. Și mai avem cea de a treia condiție cu privire la auditul mecanismului Planului Național de Redresare și Reziliență, raport de audit care, ca urmare a deciziei aprobate de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1", a adăugat acesta.

De asemenea, tot joi fost reglementat mecanismul de nereguli, corupție și fraudă care poate să apară în cadrul operațiunilor și, respectiv, proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Național de Redresare și Reziliență.

"Foarte important de reținut pentru beneficiarii Planului Național de Redresare și Reziliență că nu vom mai avea corecții financiare, ca și în situația politicii de coeziune, iar în ceea ce privește neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislației naționale și vor fi stabilite amenzi sau alte sancțiuni, care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ național. În ceea ce privește partea de fapte potențiale cu privire la corupție și fraudă, acestea își vor urma cursul firesc, de sesizare a organelor de cercetare penală și, de asemenea, pentru ceea ce înseamnă hotărârile instanțelor de judecată, acestea vor fi puse în aplicare la finalizarea anchetelor și, respectiv, obținerea acestor decizii din partea instanțelor de judecată. Acesta a fost ultimul act normativ pe care l-am avut de adoptat", a conchis el.

Concret, orice faptă ilegală trebuie sesizată Departamentului de Luptă Anti Fraudă, care va face cercetarea administrativă prealabilă specifică domeniului, după care cercetarea poate să ajungă prin sesizare la Direcția Națională Anticorupție.

Se poate sesiza în același timp și organismul de luptă antifraudă de la nivel european, care, la rândul lui, poate sesiza Parchetul European, a mai spus Marcel Boloș.

De asemenea, dacă autoritățile de management constată astfel de situații în care avem de-a face cu fraudă sau corupție, ele sunt obligate ca să sesizeze organele de cercetare penală, fie cele de la nivel național, fie cele de la nivelul european.

Întrebat dacă este nevoie de atât de mulți oameni care urmează să fie angajați la MIPE, adică pest 500, Marcel Boloș a răspuns: "România are șansa unică de a folosi 96 de miliarde de euro pentru investiții. Este o oportunitate care, în viața și dinamica de dezvoltare a unei țări, nu se repetă. Și atunci am spus și spun și acum: noi, astăzi, gestionăm 24 de miliarde de euro cu 1.407 angajați. Discutam de o triplare a bugetului, deci ajunge la 96 de miliarde de euro și o creștere de 550 de angajați. Dar mai repet încă o dată: nu se poate pune problema utilizării acestor bani, fără structurile organizatorice corespunzătoare. Ar fi, dacă vreți, o mișcare strategică nepotrivită, ca să fiu foarte elegant, ca aceste posturi să nu poată fi ocupate și România să intre în riscul de blocare a acestor fonduri. Nu cred că ne va ierta istoria pentru astfel de greșeli, care, cred eu, țin de o decizie strategică a Guvernului".