„Noi ne dorim o Românie puternică într-o Uniune Europeană puternică, avem nevoie de respect între statele membre, de responsabilitate”, a spus Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, în cadrul unei dezbateri pe tema „Viziunea României asupra viitorului Uniunii Europene” organizate de Europuls.

Și principalul partid de opoziție, PNL, militează pentru un parteneriat strâns cu UE. „Nu văd alt destin al României decât în interiorul Uniunii Europene”, a declarat Ludovic Orban, șeful liberalilor, în cadrul aceleiași dezbateri.

Reprezentantul PNL a ridicat și problema consensului între forțele politice asupra viitorului UE și a viitorului României în cadrul comunității. „Trebuie să ne definim obiective serioase pe care să și le asume toți liderii politici”, a spus Orban.

„Social-democrații au susținut întotdeauna ideea consensului”.
Victor Negrescu

De fapt, după cum spune și ministrul de externe, „politica externă trebuie să fie una națională, nu una de partid”. Teodor Meleșcanu a vorbit de prioritățile Președinției României a Consiliului UE din prima parte a anului 2019. „Una dintre cele mai importante priorități ale președinției este asigurarea securității, nu doar a statului, sau a UE, ci, în primul rând, securitatea cetățenilor”, a spus ministrul de externe. De asemenea, Meleșcanu a menționat și parteneriatul estic și Balcanii de Vest ca teme de politică externă a UE în care România poate juca un rol esențial.

Problema absorbției

„Au trecut zece ani de când suntem în UE și încă ne este dificil să definim un narativ pragmatic despre ce înseamnă România pentru UE și ce înseamnă UE pentru România”, spune fostul premier Dacian Cioloș, fondatorul Mișcării România Împreună.

„Dacă vrem să fim puternici în UE, trebuie să fim puternici acasă. Pentru a ști ce vrem de la UE, trebuie să știm ce vrem acasă”, a mai spus fostul comisar european pentru agricultură.

El a continuat spunând că, odată cu aderarea la blocul european, România ar fi trebuit să adopte și niște principii și valori, care nu îi știrbesc suveranitatea.

„Vom trăi mai bine în UE când nu vom mai fi pe primul loc la fraude cu bani europeni”, a spus CIoloș, referindu-se la recentul top OLAF referitor la anchetele privind utilizarea fondurilor europene. „A trăi mai bine în UE înseamnă și salarii mai bune și pensii mai bune, dar acestea trebuie să fie rezultatul unei creșteri economice, a unei dezvoltări, a unei absorbții de fonduri europene, nu doar îndatorându-ne”, a mai punctat fostul prim-ministru.

De fonduri europene a vorbit și Dan Barna, președintele USR, care a susținut însă că autoritățile nu au un interes să finanțeze investiții din fonduri de coeziune cât timp au la dispoziție Programul Național de Dezvoltare Locală, cu fonduri de la bugetul de stat.

„Suntem într-o situație mult mai nasoală decât pretindem că suntem”. Dan Barna

„Fondurile europene nu sunt un obiectiv, sunt un instrument de care Guvernul poate să dispună sau nu”, a punctat Barna, adăugând că fondurile de la bugetul național vin cu mai puțină bătaie de cap și cu mai puține controale decât cele de la Comisia Europeană. „România are o problemă în asumarea la nivelul conducerilor ministerului și departamentelor de fonduri europene pentru debirocratizarea accesării de fonduri”, a mai spus reprezentantul USR.

În acest context, Ioana Petrescu, fost ministru al finanțelor și actualmente membru al PRO România - formațiune fondată de fostul premier Victor Ponta, a remarcat că, deși politicienii vorbesc toți de relații bune cu UE și integrare mai bună, „este clar că nu va fi consens politic pe partea de fonduri europene”.

Stabilitatea în regiune

Dacă România poate beneficia de banii europeni pentru a-și grăbi dezvoltarea, și blocul european poate profita de pe urma apartenenței României. „UE are nevoie de România pentru stabilitatea pe care o putem oferi în această parte de Europă, dar și de o Românie cu creștere economică care să aducă dezvoltare în această regiune”, spune Dacian Cioloș.

„Renunțarea la proiectul european ar fi o catastrofă generală”. Dan Barna

Și Dan Barna spune că România ar putea fi jucătorul din est al UE, dar ceea ce se întâmplă în aceste zile în România ne poate abate decisiv de la acest parcurs. „România are o mare șansă de a fi în noua politică europeană. Europa a trecut printr-o mare criză și a rămas în picioare”, punctează șeful USR.

La rândul său, europarlamentarul Iuliu Winkler, membru al UDMR, apreciază că un câștig pe care îl poate aduce România în UE este stabilitatea în regiune, în timp ce Ioana Petrescu militează ca toți românii trebuie să înțeleagă atât responsabilitățile, cât și drepturile pe care le au în Uniunea Europeană.

„România a contribuit la UE cu aproape patru milioane de cetățeni care lucrează în alte state - mare câștig pentru celelalte state membre și o imensă pierdere pentru România”. Iuliu Winkler

Însă guvernanții au tendința de a da vina pe UE pentru tot ce se întâmplă rău în România, după cum a remarcat Angela Cristea, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România.

Oficialul european a vorbit de „un moment de leadership consensual” - Declarația de la Snagov, din anul 1995, în care toate partidele politice au spus că vor susține aderarea țării noastre la Uniunea Europeană.

„Eu nu cred că ceva s-a schimbat major de atunci în viziunea partidelor politice și nu cred că există lider politic din România care să considere la modul serios că există alternativă mai bună pentru România, pentru rolul ei nu numai în Europa, ci în lume, pentru că de asta vorbim de rolul României în lume, decât apartenența activă, credibilă și responsabilă la Uniunea Europeană”, a mai spus Angela Cristea.