Președintele Klaus Iohannis a dat din nou vina pe război pentru scumpiri și a lăudat Guvernul pentru măsurile luate. Totuși, chiar dacă războiul a agravat starea economiilor, lucrurile nu stau chiar așa cum sunt prezentate de președinte.

„Este important să vedem cum am ajuns așa, dintr-o dată, în această criză economică, prețuri în creștere, inflație în creștere, și atunci găsim totuși destul de repede explicația, este vorba despre războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, război care a venit cu o abordare care a scumpit prima dată energia, acum se scumpesc alimentele și întreaga economie globală a intrat într-o fază complicată din cauza acestui război. Sigur, în plan național este nevoie de măsuri de corectare și măsuri care vin în sprijinul populației, de aceea am mai spus-o și altă dată și o repet: este foarte bine că în România avem un guvern de coaliție, care se sprijină pe o majoritate solidă în parlament și astfel poate să vină cu măsuri care ameliorează impactul acestor creșteri de prețuri. Sunt măsuri care se discută tot timpul, sunt măsuri care se pun în practică pe rând. Aceste lucruri sunt complicate, fiindcă oamenii așteaptă soluții imediat, însă bugetul nu poate fi întins oricât de mult și atunci este nevoie de multă înțelepciune, și da, și de multă răbdare”, a declarat marți Klaus Iohannis, după ce a vizitat o școală din Buzău.

Tot el a ținut să spună că, uneori, când vede „anumiți politicieni din diverse partide care sar tot pe loc și strigă ce rău este și ce greu se mișcă lucrurile, trebuie să vedem că avem în această etapă o abordare guvernamentală și parlamentară așezată, care caută soluții și găsește aceste soluții”.

Legat de faptul că în Parlamentul European s-a încheiat un acord politic privind creșterea nivelului salariului minim la același nivel în toată Uniunea Europeană și întrebat când ar putea să se întâmple acest lucru în țara noastră, el a răspuns:

„Venitul minim trebuie să asigure un trai decent minimal, însă trebuie să ținem cont și de diferențele de dezvoltare dintre țări. Una este venitul minim care asigură un trai decent într-o țară cu un nivel foarte înalt și altul este într-o țară ca a noastră, care dorește să ajungă la acel nivel înalt. Deci nu putem să avem aceeași sumă dacă dorim să avem același efect, dar dorința noastră declarată este ceea ce se numește convergență europeană, adică să ajungem și noi la nivelul la care sunt statele pe care noi le considerăm dezvoltate sau foarte dezvoltate. Pentru asta este nevoie, iarăși, de un Guvern hotărât, cu o majoritate solidă în parlament, care vine cu investiții, care vine cu abordări pe termen mai lung, care vine cu un PNRR, cu un Plan Național de Redresare și Reziliență bine pus la punct. Și aceste lucruri vor duce, în final, cu toate că acum suntem într-o situație economică destul de dificilă, la dezvoltarea nivelului general.”

„Fază complicată” se va termina, este de părere Klaus Iohannis, când se va termina războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.

Țările lumii nu și-au revenit pe deplin încă după cei doi ani de pandemie, iar efectele se vor resimți mulți ani de acum înainte. Peste asta s-a suprapus conflictul Rusia-Ucraina, ale cărui efecte, de asemenea, se vor resimți mult timp după ce securea războiului va fi îngropată.

Nu este pentru prima dată în ultimele luni când Klaus Iohannis dă vina în totalitate pe război din cauza situației dificile în care se află România.

Pe 12 mai, același Iohannis spunea:

„Inflația este doar un factor. Da, am toată încrederea că Guvernul a luat și va lua măsurile care se impun. Haideți să vedem un pic de ce am ajuns aici. Această inflație și situația economică dificilă, prețurile la energie nu au apărut pentru că cineva în România a lucrat prost sau nu și-a făcut treaba. Aceste lucruri și crizele care urmează vor fi în plan global, nu doar în România, vor fi sincope cu alimentele. Toate acestea au o singură cauză: războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Guvernul poate să amelioreze impactul acestor crize și să ajute consumatorul vulnerabil, persoanele cu venituri mici, însă problema nu este una românească, este una globală. Și în SUA inflația se apropie de 10%, în țările din Europa inflația este destul de mare. Am avut și aseară o discuție cu premierul și mi-a prezentat măsurile pe care le planifică, deci trebuie să fim foarte realiști. Crizele nu se vor termina mâine, iar situațiile complicate vor continua”.

Realitatea, puțin diferită

Pe 8 septembrie 2021, cu aproape 6 luni înainte de declanșarea războiului din Ucraina, economica.net scria că unii dintre clienții casnici care au semnat contracte concurențiale resimt deja creșterile de prețuri în facturi. Ei au terminat perioada contractuală de un an, în care furnizorul le-a garantat prețul fix, și atunci, pe baza noilor prețuri din piață, au primit oferta cu noul preț pentru următorul an, fix sau variabil.

„Evident, este mai mare, cât de mare - depinde de fiecare furnizor. Cu cât ați avut negociat un preț mai bun în ultimul an, cu atât scumpirea va fi acum mai mare. Există și oferte cu un preț aproape dublu al energiei active, pentru următorul an, față de cel plătit în ultimul an, acesta fiind mic, pentru că a fost oferit în condițiile pieței de acum un an, cu prețuri mai mici de achiziție”, potrivit economica.net.

Problema urma să apară și la cei 44% din consumatorii casnici de energie electrică (dintr-un total de aproape nouă milioane) care nu au schimbat nimic la liberalizare și primeau încă energie în sistem de serviciu universal. Ei au resimțit o scumpire la 1 iulie 2021, cuprinsă între 3 și 13%, la factură, în funcție de furnizorul tradițional (Electrica, CEZ, Enel sau E.ON).

Tot în septembrie, sursa citată spunea că aceste prețuri de serviciu universal vor crește de la 1 ianuarie 2022, dată la care vor intra în funcțiune noile prețuri de serviciu universal. 

Ce a urmat după septembrie, deja se știe. Guvernul a pregătit o schemă de plafonare a prețurilor și un sistem de compensare a facturilor, valabile timp de șase luni, iar din 1 martie 2022 este în vigoare pentru alte 12 luni o nouă schemă de ajutorare a consumatorilor pentru a face față unor prețuri ridicate nu doar la energie electrică, ci și la gaze naturale.

Ulterior, au luat-o în sus și prețurile combustibililor, iar aceste majorări de prețuri la energie, în general, s-au transmis în mai toate prețurile de consum.

Motivul scumpirilor dinainte de război, pe scurt

Tranzacțiile cu energie electrică s-au făcut încă de anul trecut la prețuri în creștere accentuată, timp de mai multe luni de zile. Cu alte cuvinte, furnizorii, cei care livrează energia consumatorilor, au fost nevoiți să cumpere energia pentru ei la prețuri în creștere.

Pe 15 ianuarie 2022, cu o lună înainte de război, datele Institutului Național de Statistică arătau că în luna decembrie 2021 s-au scumpit toate alimentele, fără excepție, în special din cauza creșterii prețurilor la materiile prime, la carburanți, la gaze și energie electrică. 

Mărfurile alimentare costau cu 6,69% mai mult raportat la luna decembrie a anului 2020. În cazul produselor de morărit și panificație, creșterea a fost de 9,36%, legumele și conservele de legume s-au scumpit cu 10,14% față de decembrie 2020, fructele proaspete cu 4,72%.

Cea mai mare scumpire înregistrată la finalul anului trecut în cazul alimentelor este cea a uleiului al cărui preț a crescut cu peste 27% raportat la decembrie 2020. Carnea, preparatele și conservele din carne s-au scumpit în medie cu 4,41% în perioada analizată, laptele și produsele lactate cu 4,93%, iar prețurile băuturilor alcoolice au crescut în medie cu 3,56%.

Mai scumpe au fost și mărfurile nealimentare în decembrie 2021 față de decembrie 2020, între creșterile cele mai mari fiind în continuare gazele și energia electrică în ciuda măsurilor de plafonare adoptate de autorități. Raportat la finalul anului 2020, prețul energiei electrice a crescut cu 14,92%, în timp ce creșterea în cazul gazelor este de peste 51%. În privința combustibililor, prețul acestora a crescut cu 22,4%.

În concluzie, prețurile au început să crească de la finalul anului 2020, cu mult înainte că Rusia să invadeze Ucraina, iar Europa să fie afectată de importurile din cele două țări. Evident, războiul a contribuit și contribuie la scumpiri, însă fenomenul era deja în toi.

+++

Guvernanții au strâns cureaua, dar cât să nu-i jeneze

În același timp, oamenii cu pensii sub 1.500 de lei pe lună primesc 50 de euro pentru două luni, iar cei cu pensii mai mici de 2.000 de lei primesc 700 de lei, însă bugetarii de lux s-au ales cu venituri majorate. 

Pe 31 mai, deputații au adoptat, fără fișă de impact financiar, fără consultare publică și fără să respecte legea salarizării unitare, măriri de salarii pentru bugetari.

Majorările de lefuri adoptate de parlamentarii PNL, PSD și UDMR

Personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 25%, în baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului sănătății.

Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.

Personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.

Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.

Personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.

Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri externe rambursabile, în baza legilor pentru ratificarea sau aprobarea acordurilor de împrumut adoptate de Parlamentul României, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.

Plx 21/2022 prevede de la 1 iulie 2022 o majorare pentru toți bugetarii cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017 pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021

- pentru personalul nou-încadrat sau promovat cuantumul brut al salariilor/soldelor se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr.153/2017 și cele din luna iunie 2022.

- pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului se acordă pentru complexitatea muncii o majorare a salariului de bază de 15%.

Stirileprotv relatau luni că primarii, viceprimarii ori președinții de consilii județene vor avea lefuri mai mari și cu câteva mii de lei. Majorarea vine chiar înainte ca angajările la stat să fie înghețate, la fel și salariile celor din sistemul public, după cum a promis coaliția de guvernare.

Fără să spună ce se schimbă prin acest amendament, parlamentarii puterii au reușit să mai dea o lovitură bugetului, de data aceasta, la nivel local. Salariile primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene vor fi si ele majorate începând de luna viitoare. Și majorarea nu este deloc mică.

Prin această modificare, noile lefuri ale primarilor și șefilor de consilii județene se vor calcula în funcție de venitul minim pe economie din 2021, ajuns la 2.300 de lei si nu de cel din 2019, când era 2.080 de lei.

Așa se face că, de exemplu, primarul Capitalei va ajunge să câștige 23.000 de lei, față de 20.800 de lei, cât are acum.