România intră astfel pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană în categoria „regimurilor hibrid”, o zonă gri între democrație și autoritarism. 

În ultimii 10 ani, România s-a aflat constat în prima jumătate a clasamentului, fiind considerată „democrație defectuoasă”, dar funcțională. Un „semnal de alarmă” s-a tras anul trecut în 2024, când România a fost clasată pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene. Cercetătorii „The Economist” remarcă faptul că România „a fost pe o traiectorie descendentă de câțiva ani”, scrie Robert Olteanu în PRESShub.ro.

Indicele democrației este un studiu anual al democrație care analizează starea de moment a regimurilor politice din 167 de state. Indicele măsoară (1) procesul electoral și pluralismul, (2) funcționarea guvernului, (3) participarea politică, (4) cultura politică și (5) libertățile civile.

În funcție de scorurile obținute, statele sunt clasificate de la "democrații stabile”, până la "regimuri autoritare”.

Democrația în România se degradează constant

Clasamentul din acest an poziționează România pe locul 72, sub state precum Republica Moldova (locul 71), Sri Lanka (locul 67), Namibia (locul 58) sau Ungaria (locul 54).

România deschide astfel categoria statelor considerate „regimuri hibride”, împreună cu țări precum Malawi (locul 76), Liberia (locul 80) sau Ucraina (locul 92).

Detalii pe PRESShub.ro.