Forumul ”EU-RO 2019" a fost lansat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, care a precizat că scopul structurii e de a culege idei care să fie preluate de MAE și de alte ministere și de a construi împreună, ”într-o manieră transparentă”, prioritățile României, dar mai ales să genereze o dezbatere publică despre rolul țării noastre în context european.

Prin depunerea unei solicitări oricine poate deveni membru, forumul adresându-se societății civile, mass-mediei, patronatelor, mediul academic. 

Forumul ”EU-RO 2019" este o structură consultativă, fără personalitate juridică, ce funcționează pe lângă Ministerul Afacerilor Externe, în coordonarea ministrului delegat pentru Afaceri Europene. Concluziile acestor dezbateri vor fi integrate în procesul de reflecție derulat în vederea fundamentării propunerilor de priorități ale agendei politice a Președinției României, precum și a definirii obiectivelor de promovare a României avute în vedere pentru primul semestru al anului 2019, potrivit MAE.

Ce s-a făcut până acum

”România va deține și trebuie să dețină această președinție a UE. Nu e vorba de o alegere, e vorba de o responsabilitate, putem spune chiar că e voba de o datorie pe care România o are. România poate fi mai vizibilă în plan european, poate crea mai multă vizibilitate în jurul temelor de interes și mai ales poate prezenta țara noastră într-o altă lumină. Eu cred sincer că principalul beneficiu pe care-l putem avea ca urmare a acestei președinții e o mai bună cunoaștere a țării noastre și poate chiar o îmbunătățire a imaginii noastre în plan european”, a declarat Negrescu.

El le-a explicat participanților că au fost identificați 1.500 de experți care vor fi implicați în dosarele europene, iar ministrul a discutat personal cu cei care vor fi președinți și vicepreședinți ai grupurilor de lucru, pentru a se asigura că știu o limbă de circulație și cunosc dosarele în lucru.

Cei implicați în organizarea acestor evenimente vor beneficia de cursuri organizate de Institutul European din România și Institutul Diplomatic Român, dar și de cursuri la nivel european oferite de Consiliul UE și Comisia Europeană.

"Nu este suficient doar să identificăm aceste resurse umane, este important să le și pregătim. De la 1 noiembrie vom începe mai multe programe de formare dedicate președinției, dar și creșterii capacității în domeniul afacerilor europene pentru că nu este vorba doar de o președinție de șase luni, este vorba de nevoia ca țara noastră să își crească capacitatea de a discuta despre temele europene, de a-și crește influența la nivel european în general, pentru că țara noastră, dacă procesul Brexit va fi finalizat, va deveni al șaselea cel mai important stat și, în consecință, ar trebui să ne asumăm această responsabilitate și să ne pregătim pentru acest moment extrem de important pentru Europa, dar și pentru țara noastră",

a afirmat Victor Negrescu. 

Oficialul a precizat că vor fi organizate 1.330 de evenimente formale și informale la Bruxelles și 250 în toată România, pe lângă acestea fiind de dorit și evenimente organizate de societatea civilă, mediul academic, presă, sindicate, astfel încât să se creeze ”o efervescență în jurul acestui proiect de țară”.

"Căutăm de fiecare dată să implicăm diferite categorii pentru a transmite un mesaj că această Președinție nu este a unui ministru, a unui minister, a unui Guvern, ci a fiecărui român", a subliniat ministrul delegat.

În concluzie - potrivit ministrului pentru Afaceri Europene - România e "în avans" față de calendarul de pregătire a Președinției, întrucât Bucureștiul a inițiat deja reuniunea trio cu Finlanda și Croația și a stabilit experții, în comparație cu alte președinții. 

Evenimentul a cuprins dialoguri cu reprezentați ai mediului academic, ai autorităților locale, ai studenților și ai societății civile.

Robert Negoiță și Președinția Consiliului Europei

Ionuț Sibian, director executiv al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile, a subliniat faptul că societatea civilă va putea avea ”o contribuție importantă la dezbaterile privind UE, mai ales că vor fi și europarlamentare”.

Trebuie să vedem ”cum mergem mai departe, ce ne unește”, a spus Sibian, referindu-se la un Eurobarometru care a prezentat cifre îngrijorătoare privind încrederea tinerilor în democrație. 

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță (PSD), coordonatorul reprezentanților României la nivelul Comitetului regiunilor, a explicat că la nivel de administrație locală sunt deja ”contacte destul de strânse cu colegii noștri din Europa...anul viitor organizăm o serie întreagă de dezbateri … în toată țară pe problematică europeană …pentru a pregăti și pentru a avea feedback-ul cetățenilor referitor la viitorul UE”.

Negoiță a spus că trebuie lucrat pe partea de stabilire a priorităților, ”să vedem cam ce își dorește România să imprime în perioada în care asigură Președinția Consiliului Europei” (sic!).

”De asemenea, trebuie să vedem cum putem noi ca țară să profităm din acest subiect…din perspectiva imaginii”, a spus primarul, adăugând că românii trebuie să arate că sunt capabili să gestioneze lucruri care le-au fost încredințate.

Robert Negoiță s-a scuzat că nu se pricepe la discursuri: ”Nu asta mă legitimează, sunt omul faptelor”.

Altfel, Robert Negoiță e implicat în câteva dosare penale, unul pentru plagiat. N-are însă o problemă cu asta, ba dimpotrivă. 

”Și, până la urmă, într-un fel sau altul, nu vedeți că toți avem dosare penale? Ce facem? Ne dăm demisia toți? (...) Păi dacă e așa înseamnă că facem dosare celor puțini care au rămas fără și plecăm cu toții, ieșim din țară, nu?", a spus el recent.

Nici autoritățile române n-au o problemă în a se afișa cu el. Pe 7 septembrie, dialogul dintre comisarul european Corina Crețu, președintele Comitetului Regiunilor, Karl-Heinz Lambertz, și cetățenii de la București a fost mai puțin despre cetățeni și mai mult despre performanțele primarului Sectorului 3, Robert Negoiță. 

Un alt primar PSD care a luat cuvântul, Victor Moraru, președinte al Consiliului Județean Ialomița, a atras atenția că e destul de dificil pentru România să stabilească agenda: ”Important e cum reușim să introducem subiecte pe această agendă”.

Moraru a spus că ar trebui să punem accentul pe teme europene, precum schimbările climatice și migrația, dar și pe teme regionale: absorbția fondurilor, Strategia Dunării sau o strategie a Munților Carpați.   

Să profităm și să ne rezolvăm și noi niște probleme

Iordan Gheorghe Bărbulescu, președinte al Senatului SNSPA, a subliniat că forumul reprezintă un prilej pentru mediul academic de a contribui cu idei. El a povestit că a ”plâns pe la ușa guvernului” pentru a oferi expertiza existentă în universitățile românești.

”Iată că ni s-a găsit un locșor, în opinia mea mic în raport cu ceea ce puteau să dea experții din universități”, a spus Bărbulescu.

El a explicat că Președinția UE e foarte importantă, dar nu trebuie să exagerăm, întrucât ”Brexitul o să ne facă agenda”.

Radu Văcăreanu, vicepreședinte al Consiliului Național al Rectorilor, a afirmat că e important cât anume din agenda proprie poți să pui pe agendă în perioada în care deții Președinția.

În opinia sa, temele legate de formare și educație trebuie să fie ”foarte sus” pe agendă, ”pentru a ne rezolva și noi niște probleme, pentru că noi am intrat în acest sistem Bologna cu entuziasm, ca de obicei nepregătiți, poate cu un entuziasm care nu a fost bine temperat și în momentul de față simțim niște efecte”.

”Cred că e un moment foarte bun să dăm și să primim un semnal din afară că mediul academic românesc e totuși un mediu care a produs, produce și va produce o educație de foarte mare valoare. Dacă avem o privire retrospectivă asupra percepției publice în momentul de față referitoare la mediul academic, cred că putem să găsim mai multe minusuri decât plusuri. Dar, ca persoană din interior pot să vă spun că realitatea este pe dos și poate fi momentul și oportunitatea să arătăm ce poate să facă mediul academic”, a spus Văcăreanu.

În loc de concluzii

Gabriela Crețu, președinta Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat, a ținut să mai tempereze optimismul vorbitorilor în privința proeuropenismului din România, avertizând că există ”un val eurosceptic populist extrem de puternic, inclusiv la vârfurile vizibile ale societății noastre”

”Tot ce e rău vine de la Bruxelles”: acesta e un discurs folosit foarte frecvent, a adăugat ea.

Crețu a îndemnat la realism, amintind că în 2019 vor fi alegeri europarlamentare:

”Să nu încercăm să facem o revoluție de agendă, că va fi o revoluție încercată și eșuată. Ce putem face e să încercăm să să construim pe administrație o capacitate care să rămână și după aceea și să folosim momentul pentru a nu mai vorbi de ei și noi, pentru că ei suntem noi”.

Și Victor Negrescu a recunoscut că nu există suficient de mult informare, în pofida procentului mare de proeuropeni din România. 

”E nevoie să fim mai implicați, nu doar în Bucureși, dar și în restul țării. Vom face evenimente în toată țara tocmai pentru a transmite mesaje în acest sens...Inclusiv la acest lucru a existat o oarecare opoziție, faptul că ne dorim să facem un eveniment la Vaslui, unele instituții publice ziceau: «cum să ducem pe cineva la Vaslui?» Dar nimeni n-a mai fost în municipiul Vaslui să vadă cum arată azi și cât de frumos este. La fel și în Slobozia…Dezbaterea trebuie dusă și în țară, nu doar în București la nivelul elitelor”, a spus ministrul Negrescu.