Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot și 10 ”sigur da” vor merge la vot, 14.9% dintre români au ales 1, 1.6% au ales 2, 0.6% au ales 3, 0.6% au ales 4, 2.8% au ales 5, 2.5% au ales 6, 2.1% au ales 7. 4.2% indică 8, 2.4% 9 și 67.3% indică 10. 0.8% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

40.5% dintre alegători ar vota cu AUR (față de 38.1% în mai 2025), 17.3% cu PNL (față de 16% în mai 2025), 13.7% cu PSD (față de 17.4% în mai 2025), iar 13.1% cu USR (față de 12.2% în mai 2025). Pentru UDMR ar vota  5.2% dintre alegători (față de 4.5% în mai 2025), pentru  POT – 4.2% (față de 3.2% în mai 2025), pentru SENS – 2.4% (față de 3.3% în mai 2025), iar pentru SOS Romania – 1.9% (față de 2.5% în mai 2025). 1.4% dintre respondenți își exprimă preferința pentru un independent (față de 1.5% în mai 2025), iar 0.5% pentru alt partid (față de 1.3% în mai 2025).

”Polarizarea politică rezultată după alegeri se amplifică. În acest moment, din punctul de vedere al intenției de vot, cele 4 partide aflate la putere (PNL, PSD, USR și UDMR) cumulează 49% din intenția de vot a celor care aleg un partid, în timp ce opoziția parlamentară reprezentantă de AUR, POT și SOS România cumulează 46% din intenția declarată de vot a populației. AUR se detașează în intenția de vot atingând în premieră un scor de 40%, pe fondul unei perioade tensionate de negocierile prelungite pentru formarea noului guvern și perspectiva socială dificilă a măsurilor guvernamentale restrictive. PNL devine al doilea partid din România cu un scor de 17%, iar PSD continuă să piardă puncte, ajungând pe locul al treilea, foarte aproape de USR, cu un scor de aproximativ 13%.  AUR și PSD se află la scorul maxim, respectiv minim istoric, de când sunt măsurate în sondajele realizate de INSCOP Research”, spune Remus Ștefureac, director INSCOP Research