În declarațiile comune de presă, Iohannis a precizat că România va continua să aducă o contribuție semnificativă ca furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și vor exista "măsuri concrete", cum ar fi creșterea cheltuielilor pentru apărare de la 2% din PIB la 2,5% din PIB în 2023.

Tot el a declarat că țara noastră va continua să ofere asistență multidimensională Kievului.

La rândul său, Stoltenberg a mulțumit României pentru angajamentele pe care și le-a asumat și a declarat că Vladimir Putin nu poate fi lăsat să câștige războiul. El a mai spus că, dacă Rusia va câștiga, semnalul va fi rău nu doar pentru ucraineni, ci pentru întreaga lume, deoarece asta le va da idei liderilor autoritari.

Întrebat ce informații are NATO după ce Volodimir Zelenski a avertizat populația să se pregătească de o nouă serie de atacuri din partea Rusiei, secretarul general al NATO a spus că Vladimir Putin încearcă să distrugă sistemul de alimentare cu energie și serviciile de bază ale Ucrainei și folosește iarna ca pe o armă.

"Trebuie să fim pregătiți pentru alte atacuri, de aceea aliații și-au sporit sprijinul pentru Ucraina", a spus Stoltenberg. El se așteaptă ca la reuniunea de la București să se decidă un ajutor și mai mare pentru ca ucrainenii să poată contracara atacurile rușilor.

Iohannis a vorbit despre faptul că România are acum 5.000 de militari aliați pe teritoriul său, însă ar fi nevoie de o întărire a Flancului Estic al NATO.

"E nevoie de planuri foarte concrete ca, în cazul unui atac, cine, ce trupe și unde trimite. E nevoie de dezvoltarea unor structuri logistice, cum ar fi pentru carburanți, și cred că la Summitul NATO de la Vilnius din 2023 să avem decizii mult mai curajoase și concrete", a răspuns Iohannis.

Legat de Republica Moldova, Klaus Iohannis a spus că noi, spre deosebire de alții, oferim "lucruri foarte concrete" vecinilor, de exemplu energie electrică, carburant, lemn și gaz.

"Pentru noi provocarea este mare, fiindcă în afară de reforme și sprijin punctual pe care suntem foarte dispuși să îl dăm, e nevoie de o infrastructură bine conectată, iar împreună suntem dispuși să facem asta", a adăugat șeful țării.

+++

Anterior, prim-ministrul Nicolae Ciucă l-a primit la Palatul Victoria pe Jens Stoltenberg.

Guvernul a transmis după întrevedere că Nicolae Ciucă a apreciat măsurile luate din timp de Alianța Nord-Atlantică pentru apărarea colectivă a Flancului Estic, inclusiv întărirea apărării și descurajării aliate în România, pre-poziționarea de capabilități pe teren, exercițiile și întărirea prezenței aliate.

În acest sens, premierul României a menționat desfășurarea Diviziei aeropurtate 101 americane - celebră pentru debarcarea în Normandia și care revine în premieră în postură operațională - , sprijinul acordat de Franța ca națiune cadru, precum și de Belgia și Olanda pentru Grupul de Luptă cu capacitatea de a fi crescut la nivelul unei brigăzi, în caz de necesitate.

Secretarul general al NATO a mulțumit României pentru găzduirea Ministerialei NATO și pentru contribuția la politicile și misiunile Alianței, dar și pentru creșterea bugetului Apărării, începând din 2023, la 2,5% din PIB. 

Stoltenberg a subliniat faptul că NATO a ajuns la 300.000 oameni forță de reacție cu grad înalt de pregătire ce pot fi desfășurați la diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion, cu posibilitatea de creștere la stadiul de brigadă, și dublarea numărului de echipamente prepoziționate în regiune.

De asemenea, cei doi au subliniat importanța sprijinului pentru Ucraina, mai ales pe timp de iarnă, inclusiv prin Comprehensive Assistance Package for Ukraine, proiect NATO la care România își va suplimenta contribuția.

+++

Secretarul general al NATO a venit luni în România și va sta până miercuri pentru a conduce reuniunea miniștrilor de Externe aliați care va avea loc marți și miercuri